18.12.2014

Citiți sinteza problemelor de compatibilitate identificate în comunicatul de presă.

28.11.2014

În perioada 24-25 noiembrie 2014 s-a desfășurat la sediul INM cea de-a VI-a conferință a EuRoQuod, al cărei invitat de onoare a fost doamna profesor dr. Camelia Toader, judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Au fost abordate probleme de actualitate legate de protecția consumatorilor, în special în faza de executare silită, de cooperare judiciară în materie civilă, dreptul concurenței și nediscriminare.
Institutul Național al Magistraturii mulțumește tuturor invitaților care au susținut prelegeri și au contribuit la dezbateri pe marginea unor teme de interes pentru magistrați, precum și membrilor rețelei EuRoQuod pentru participarea la conferință și pentru interesul manifestat pe parcursul desfășurării lucrărilor.

18.11.2014

Notă de jud. Gabriela Florescu (CA București), pe marginea acestei decizii a ICCJ care pune problema căilor de atac speciale prevăzute de Regulamentul (CE) nr.1896/2006 de instituire a unei proceduri europene de somație de plată.

13.11.2014

Echipa Institutului Naţional al Magistraturii, formată din auditorii de justiţie Sabina Simona Cotoară, Stela Pelican și George Alexandru Lazăr, coordonată de doamna formator Roxana Rizoiu, a fost desemnată câştigătoarea celei de a IX-a Ediţii a Competiţiei Internaţionale THEMIS, a cărei Mare Finală s-a desfăşurat în perioada 3 – 7 noiembrie 2014, la sediul Școlii Naționale pentru Judecători și Procurori din Polonia. Este a doua oară, în decurs de numai 4 ani, când Marea Finală a Competiției este câștigată de o echipă a României. Domeniul de concurs al acestei finale l-a constituit cooperarea internaţională în materie civilă.

11.11.2014, jud. Liviu Ungur

Autorul comentariului evidențiază consecințele pronunțării ultimei hotărâri CJUE din saga taxei auto, pe fondul existenței unei jurisprudențe interne constante în sensul soluției pronunțate de Curte.

11.11.2014

INM găzduiește la București cea de-a șasea conferință a Rețelei de judecători-coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene, în cadrul căreia membrii vor dezbate o varietate de probleme de actualitate. Conferința se va bucura de participarea deosebită a doamnei profesor dr. Camelia Toader, judecător la CJUE, precum și a domnului subsecretar de stat Răzvan-Horațiu Radu, Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene și a domnului Asztalos Csaba, președinte al CNCD.

Agenda conferinței: RO

27.10.2014

În cererea preliminară Nicula, C-331/13, adresată CJUE de către Tribunalul Sibiu, Curtea, întrunită în Marea Cameră (la cererea guvernului român) a decis că sistemul de rambursare prin compensație reglementat de art. 12 din OUG 9/2013, astfel cum a fost interpretat de către instanța de trimitere, nu permite justițiabililor exercitarea efectivă a dreptului la rambursarea taxei plătite în mod nejustificat de care dispun în temeiul dreptului Uniunii și este, deci, contrar dreptului UE.

4.09.2014

AG Wathelet propune Curții să răspundă la întrebarea preliminară adresată de Curtea de Apel Cluj după cum urmează: 1) Nu se poate deroga de la aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1992/2006, în cazul în care lucrătorii care intră în domeniul de aplicare al unei convenții internaționale de securitate socială și‑au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de intrarea în vigoare a acesteia; 2) Cu titlu subsidiar, dacă Curtea ar decide să aplice în cauzele principale jurisprudența Rönfeldt (C‑227/89, EU:C:1991:52), ar reveni instanței naționale sarcina de a aprecia dacă soții Balazs au, în temeiul Acordului bilateral dintre guvernele elen și român încheiat la 23 februarie 1996 pentru reglementarea definitivă a compensării contribuțiilor de asigurări sociale ale refugiaților politici greci repatriați din Romania, interpretat în conformitate cu principiile care stau la baza Regulamentului nr. 1408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1992/2006, un drept dobândit la o prestație mai favorabilă decât cel care rezultă din aplicarea articolelor 45 și 46 și a articolului 94 alineatul (2) din acest regulament în cele două state.

17.07.2014

Cererea preliminară adresată de către CA București a fost finalizată astăzi prin hotărâre preliminară, în care Curtea de Justiție a interpretat art. 16 și 18 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în sensul că imposibilitatea societății de leasing de a reuși recuperarea de la utilizator a bunurilor care fac obiectul unui contract de leasing financiar ulterior rezilierii acestuia din culpa utilizatorului, în pofida demersurilor întreprinse de societatea respectivă în scopul recuperării acestor bunuri și în pofida lipsei oricărei contraprestații ulterioare rezilierii amintite, nu poate fi considerată o livrare de bunuri efectuată cu titlu oneros în sensul acestor articole.

7.07.2014

Acum trei luni, Legea 82/2012 privind reținerea datelor de trafic a rămas fără mamă - Directiva 2006/24 a fost declarată invalidă de către CJUE prin hotărârea preliminară pronunțată în cauza Digital Rights. Care ar fi consecințele?
Problema poate fi enunțată relativ simplu - dacă Legea 82/2012 nu mai poate fi aplicată, drept consecință a invalidării Directivei pe care o transpunea, atunci furnizorii de servicii de comunicații electronice nu mai pot fi obligați să mențină bazele de date cu datele de trafic, localizare și identificare ale abonaților pentru scopul de a le transmite la solicitare, cu autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți, organelor de urmărire penală. În consecință, judecătorul de drepturi și libertăți nu ar mai avea temei pentru a autoriza obținerea acestor date (metodă specială de supraveghere sau cercetare prevăzută la art. 138 lit. j) NCPP), deoarece Codul se referă la date „reținute în temeiul legii speciale privind reținerea datelor […]”. Cât timp lumea reflectează asupra consecințelor invalidității Directivei și aplică legea în continuare, o instanță a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 82/2012 faţă de prevederile art. 26 din Constituţia României, care protejează viața intimă, familială și privată. Astăzi Curtea a declarat Legea nr. 82/2012 neconstituțională.
Citiți mai multe

1.07.2014

CA Cluj a întrebat dacă prevederile art. 7 alin. (2) lit. c) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială trebuie interpretate în sensul în care intră în sfera lor de aplicare un acord bilateral încheiat între două state membre, anterior datei de la care se aplică regulamentul, în temeiul căruia acestea au convenit încetarea obligaţiei privind drepturile de asigurări sociale datorate de către un stat către resortisanţii celuilalt stat, care au avut calitatea de refugiaţi politici pe teritoriul primului stat şi au fost repatriaţi pe teritoriul celui de-al doilea stat, în schimbul plăţii de către primul stat a unei sume forfetare pentru plata pensiilor şi acoperirea perioadei pentru care în primul stat membru s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale.

19.06.2014

AG AG Cruz Villalón a reținut că, în esență, întrebarea adresată CJUE este dacă o carență generalizată a condițiilor sanitare de bază din statul de reședință trebuie considerată o situație în care este imposibilă prestarea tratamentului, ceea ce, în caz afirmativ, ar permite pacientului, în temeiul art. 22 alin. (2) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială, să își exercite dreptul de a fi autorizat să beneficieze de serviciul respectiv în alt stat membru, pe seama sistemului de asigurări sociale al statului său de reședință.
În vreme ce Curtea s‑a pronunțat în numeroase ocazii cu privire la sfera de aplicare a prevederii respective și la dimensiunea serviciilor medicale în lumina libertăților de circulație, aceasta este prima ocazie când se adresează o întrebare privind o cauză în care necesitatea de a beneficia de serviciu în alt stat membru este întemeiată pe condițiile precare care afectează statul de reședință.

În concluziile sale din 19.06.2014, AG Cruz Villalón propune CJUE să răspundă întrebărilor adresate de Tribunalul Sibiu în cauza Petru după cum urmează: „Articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretat în sensul că un stat membru este obligat să autorizeze prestarea unui serviciu inclus în rândul prestațiilor acoperite în ipoteza unei deficiențe cu caracter punctual și tranzitoriu în cadrul unei anumite instituții spitalicești din statul membru respectiv care face efectiv imposibilă prestarea unuia dintre aceste servicii.
Dimpotrivă, articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretat în sensul că nu obligă un stat membru să autorizeze prestarea unui serviciu inclus în rândul prestațiilor acoperite în ipoteza unei deficiențe structurale și îndelungate în cadrul instituțiilor spitalicești, chiar dacă aceasta poate implica imposibilitatea realizării efective a anumitor prestații medicale, cu excepția cazului în care autorizația respectivă nu periclitează viabilitatea sistemului de securitate socială din acel stat membru.
Instanța de trimitere trebuie să verifice, pe baza expertizelor independente prezentate în mod adecvat în cadrul procesului, dacă aceste împrejurări existau în momentul când reclamanta a solicitat autorizația în temeiul articolului 22 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1408/71.”

19.06.2014

Cea de-a cincea conferință a EuRoQuod a avut nu numai o agendă bogată, care a cuprins un mozaic de teme de mare actualitate, de la problematica clauzelor abuzive în contractele de credit și până la consecințele declarației de invaliditate a directivei privind reținerea datelor de trafic, dar s-a bucurat și de participarea deosebită a dlui. judecător Giovanni Buttarelli, adjunctul Autorității Europene pentru Protecția Datelor Personale, precum și a dlui. subsecretar de stat Răzvan-Horațiu Radu, Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

3.06.2014

Secția de contencios administrativ și fiscal adresează o serie de întrebări CJUE legate de noțiunea de persoană impozabilă în scopuri de TVA și dreptul de deducere al TVA, precum și de compatibilitatea cu principiul securității juridice și al încrederii legitime al unei practici naţionale în temeiul căreia autoritatea fiscală, după ce iniţial a perceput de la persoana fizică impozitul asupra veniturilor din transferul proprietăţilor aferente patrimoniul personal, fără o modificare legislativă de substanţă a dreptului primar, pe baza aceloraşi elemente de fapt, după o perioadă de doi ani, îşi reconsideră poziţia şi califică aceleaşi operaţiuni ca fiind activităţi economice supuse TVA, calculând retroactiv accesorii. Conținutul integral al cererii preliminare poate fi accesat din fișa cauzei.

3.06.2014

Secția de contencios administrativ și fiscal adresează o serie de întrebări CJUE legate de interpretarea noțiunilor de instituție finanicară, acces preferențial și considerent de ordin preferențial conținute în art. 124 TFUE, dar și de interpretarea Directivei 95/46/CE privind protecția datelor personale, și anume dacă „pot fi prelucrate datele personale de către o autoritate căreia nu i-au fost destinate aceste date în condiţiile în care această operaţiune aduce, cu caracter retroactiv, prejudicii patrimoniale“. Pentru context și motivare, accesați conținutul integral al cererii preliminare din fișa cauzei.

31.05.2014

ICCJ - Secția de contencios administrativ și fiscal a decis prin încheierea din 13.02.2014 să întrebe dacă „în cazul unei practici de împărţire a clienţilor, numărul concret, final, al acestora este relevant din perspectiva îndeplinirii condiţiei privind afectarea semnificativă a concurenţei în sensul prevederilor articolului 101 alin.(1) lit.c) din TFUE?” Întrebarea a fost adresată în cadrul recursului declarat de ING Pensii împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti prin care i-a fost respinsă acțiunea în anularea Deciziei nr.39/2010 emisă de Consiliul Concurenţei și solicitarea de reducere a cuantumului amenzii contravenţionale aplicate pentru încălcarea art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a art. 101 TFUE de către agenţii economici de pe piaţa administrării private a fondurilor de pensii obligatorii (Pilonul II) din România.

30.05.2014

Judecătoria Oradea întreabă CJUE dacă art. 2 lit. b din Directiva 93/13/CEE, în privința definirii noțiunii de „consumator”, „trebuie interpretat în sensul că include sau dimpotrivă în sensul că exclude din această definiție o persoană fizică ce are profesia de avocat și încheie cu o bancă un contract de credit, fără a specifica scopul creditului, în cadrul aceluiași contract specificându-se calitatea de garant ipotecar al Cabinetului avocațial al respectivei persoane fizice.” Conținutul integral al cererii preliminare poate fi accesat din fișa cauzei.

13.01.2014, jud. Gabriela Florescu

În acest articol, jud. Gabriela Florescu analizează prevederile Regulamentului nr. 1259/2010 al Consiliului de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp, act european care, cu toate neajunsurile determinate în primul rând de faptul că nu este aplicabil în toate statele membre, reprezintă un prim pas în armonizarea normelor conflictuale de drept european privind divorţul şi separarea de corp.

27.10.2013, Beatrice Andreșan-Grigoriu

În cererea preliminară formulată de ICCJ, CJUE a răspuns prin hotărâre preliminară că art. 183 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că se opune ca o persoană impozabilă care a solicitat rambursarea excedentului de taxă pe valoarea adăugată achitată în amonte din taxa pe valoarea adăugată pe care o datorează să nu poată obține din partea administrației fiscale a unui stat membru dobânzi de întârziere aferente rambursării efectuate tardiv de această administrație pentru o perioadă în care erau în vigoare acte administrative care excludeau rambursarea și care au fost anulate ulterior printr‑o decizie judecătorească.

15.10.2013, Beatrice Andreșan-Grigoriu

La aniversarea de un an a Rețelei, INM găzduiește a patra conferință, la care vor participa membri ai EuRoQuod din toată țara. În prima zi vor avea lor scurte intervenții cu privire la activitatea lor în primul an de reţea, deschise pentru comentarii și întrebări online ale colegilor membri ai rețelelor similare din Țările de Jos și Italia. Cu această ocazie, vor contribui cu experiența lor jud. Reinier van Zutphen, preşedinte al Înaltei Curţi Administrative de Comerţ şi Industrie, coordonator central al Rețelei Eurinfra, Țările de Jos, jud. Ruud Winter, vicepreşedinte al Înaltei Curţi Administrative de Comerţ şi Industrie, Țările de Jos, jud. Marilia di Nardo, coordonator pentru zona Napoli în cadrul Rețelei Gaius, Italia.

13.10.2013, jud. Andrei Iacuba

În acest articol, jud. Andrei Iacuba, de la Tribunalul pentru minori și familie Brașov, analizează cazurile în care o instituție publică poate avea calitatea de „creditor” în sensul Regulamentului (CE) nr.4/2009.

12.10.2013, Beatrice Andreșan-Grigoriu

În hotărârea preliminară pronunțată la 30 mai 2013, în cererea preliminară provenind de la CA Oradea, Curtea a statuat că articolul 22 alineatele (1)-(3) din Directiva 92/12/CEE privind regimul general al produselor supuse accizelor trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care produse supuse accizelor și puse în consum într‑un stat membru, în care accizele au fost plătite, au fost transportate într‑un alt stat membru în care produsele respective sunt supuse accizelor și în care acestea au fost de asemenea plătite, o cerere de rambursare a accizelor plătite în statul membru de plecare nu poate fi respinsă numai pentru motivul că cererea amintită nu a fost formulată înaintea expedierii produselor menționate, ci trebuie analizată în temeiul alineatului (3) al articolului respectiv. În schimb, în cazul în care accizele nu au fost plătite în statul membru de destinație, o astfel de cerere poate fi refuzată în temeiul alineatelor (1) și (2) ale articolului menționat.

10.10.2013, Jud. Gabriela Florescu

În acest articol, jud. Gabriela Florescu analizează prevederile Regulamentului nr.1896/2006 de instituire a procedurii europene de somație de plată, adoptat în scopul de a accelera soluționarea litigiilor transfrontaliere referitoare la creanțele pecuniare necontestate prin instituirea unei proceduri europene simplificate. Autoarea își argumentează opinia cu privire la modul de rezolvare a unor probleme practice, prin prisma dispozițiilor Noului Cod de Procedură Civilă.

20.05.2014, Beatrice Andreșan-Grigoriu

În cadrul celei de-a treia conferințe a EuRoQuod vor avea loc sesiuni dedicate atât unor probleme întâlnite în practică, dar și de perspectivă, având în vedere dispozițiile Noului Cod de procedură civilă.

18.04.2014, Beatrice Andreșan-Grigoriu

În hotărârea preliminară pronunțată astăzi în cererea preliminară provenind de la Tribunalul Sibiu, cu privire la plata dobânzilor aferente unei taxe plătite și nedatorate, Curtea a statuat că statul este obligat să restituie cuantumul acestei taxe și să plătească dobânzile aferente cuantumului acesteia începând de la data plății sale de către contribuabil.

17.04.2013, Andrei I. Florea

Notă pe marginea hotărârii CJUE din 21 iunie 2012, Mahagében și Dávid, C-80/11 și C-142/11, a hotărârii CJUE din 6 decembrie 2012, Bonik, C-285/11, și a hotărârii CJUE din 6 septembrie 2012, Gábor Tóth, C-324/11, realizată de Andrei I. Florea, referent juridic la Cabinetul doamnei judecător Camelia Toader, CJUE.

17.04.2013, jud. Victor Constantinescu

În acest articol, jud. Victor Constantinescu relevă dificultatea aplicării principiului non bis in idem în practica judiciară națională și europeană. Diversitatea situațiilor de fapt, multitudinea legilor penale speciale, interferența cu domeniul contravențional și civil, dar și existența celor doi interpreți autoritari ai principiului, CEDO și CJUE, transformă aplicarea acestuia pentru practician într-o adevărată provocare.
Forma inițială a articolului a fost publicată în revista Curierul Judiciar nr. 10/2012 (www.curieruljudiciar.ro). Ultimele dezvoltări jurisprudențiale în materia non bis in idem vor fi tratate în cadrul conferinței Condamnările suferite de România la CEDO în anul 2012. Analize şi perspective, organizată la 24.04.2013 de CSDE și partenerii săi.

3.04.2013, Beatrice Andreșan-Grigoriu

Vă reamintim că pe 8 aprilie 2013 expiră termenul pentru depunerea candidaturilor pentru cele două posturi de formator cu normă parțială scoase la concurs de către INM pe 8 martie 2013. Potrivit anunțului publicat pe situl INM, etapele şi criteriile de evaluare aplicabile în cadrul procedurii de recrutare sunt cele prevăzute la art.15 şi urm. din Capitolul III – Recrutarea personalului de instruire – din Statutul personalului de instruire al INM, cu precizarea că în cadrul evaluării vor constitui un avantaj cunoştințele în materia cooperării judiciare.

3.04.2013, jud. Octavia Spineanu-Matei și jud. Andreia Constanda

Dreptul exclusiv al titularului unei mărci comunitare de a interzice oricărui terţ utilizarea în comerţ a semnelor identice sau similare cu marca sa îl include pe terţul titular al unei mărci comunitare ulterioare, fără a fi necesară declararea prealabilă a nulităţii acestei din urmă mărci, a decis Curtea de Justiție. Din perspectiva dreptului român, hotărârea atrage atenția în contextul discuției existente la nivel național cu privire la admisibilitatea acţiunii în contrafacerea mărcii, intentată de proprietarul unei mărci anterioare în contra titularului unei mărci ulterior înregistrate, despre care se pretinde că ar încălca dreptul la marcă al celui dintâi, în condiţiile în care nu s-a obţinut în prealabil anularea mărcii ulterioare.
În articolul lor, jud. Octavia Spineanu-Matei și jud. Andreia Constanda argumentează că jud. Octavia Spineanu-Matei şi jud. Andreia Constanda argumentează că hotărârea preliminară nu conduce la reconsiderarea practicii constante a instanţelor române de a respinge ca inadmisibilă acţiunea în contrafacerea mărcii, intentată de proprietarul unei mărci anterioare în contra titularului unei mărci ulterior înregistrate, despre care se pretinde că ar încălca dreptul la marcă al celui dintâi, în condiţiile în care nu s-a obţinut în prealabil anularea mărcii ulterioare.

31.03.2013, Beatrice Andreșan-Grigoriu

Curtea a pronunțat la sfârșitul lui ianuarie 2013 hotărârea preliminară în cererea trimisă de Curtea de Apel Constanța într-o procedură referitoare la executarea unor mandate europene de arestare.

Curtea a reținut că prin intermediul primelor patru întrebări și al celei de a șasea întrebări, instanța de trimitere a solicitat să se stabilească, în esență, dacă are dreptul să examineze dacă emiterea unui mandat european de arestare este conformă cu drepturile fundamentale în scopul de a refuza, dacă este cazul, executarea acestuia, chiar dacă un asemenea motiv de neexecutare nu este prevăzut nici de Decizia‑cadru 2002/584, nici de legislația națională prin care aceasta a fost transpusă. În ce privește cea de-a cincea întrebare, Curtea a reținut că instanța de trimitere a urmărit să determine dacă un astfel de refuz este posibil atunci când această decizie‑cadru nu a fost transpusă în statul membru emitent.
Curtea a răspuns la primele patru întrebări, precum și la a șasea întrebare, că Decizia‑cadru 2002/584 trebuie interpretată în sensul că autoritățile judiciare de executare nu pot refuza executarea unui mandat european de arestare emis în scopul efectuării urmăririi penale pentru motivul că persoana căutată nu a fost audiată în statul membru emitent anterior emiterii acestui mandat de arestare.
A cincea întrebare a fost considerată ipotetică. Astfel, Curtea a statuat că însăși emiterea mandatelor europene de arestare în litigiu a fost suficientă pentru a demonstra că, astfel cum guvernul german a confirmat în cadrul ședinței, Decizia-cadru 2002/584 făcuse într‑adevăr obiectul unei transpuneri de către Republica Federală Germania la momentul emiterii acestor mandate de arestare. Prin urmare, întrebarea a cincea a fost respinsă ca inadmisibilă.

29.11.2012, Beatrice Andreșan-Grigoriu

Curtea a răspuns prin hotărâre preliminară celor 2 întrebări adresate la 20.12.2010 de CA București cu privire la interpretarea articolelor 167, 168 și a articolului 185 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, într-un litigiu privind impozitarea unei societăți comerciale în temeiul TVA ca urmare a achiziționării unei suprafețe de teren și a construcțiilor edificate pe aceasta în vederea realizării unui proiect imobiliar.

28.11.2012, Beatrice Andreșan-Grigoriu

Tribunalul Sibiu a întrebat Curtea dacă „principiul echivalenței, efectivității și proporționalității remediilor pentru încălcările dreptului comunitar ocazionate particularilor prin aplicarea unei legislații neconforme cu dreptul comunitar, rezultat din jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene, coroborat cu dreptul de proprietate instituit de articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană [și de] articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene pot fi interpretate ca opunându-se unor dispoziții de drept intern care restrâng cuantumul prejudiciului susceptibil de a fi recuperat de particularul al cărui drept a fost încălcat.”

28.11.2012, Beatrice Andreșan-Grigoriu

Curtea a pronunțat încă o ordonanță de inadmisibilitate, în cererea preliminară (a treia identică) C-369/12, Corpul Național al Polițiștilor. Astfel cum a avut ocazia să afirme anterior, prin Ordonanța din 14 decembrie 2011, Corpul Național al Polițiștilor (C‑434/11), Ordonanța din 14 decembrie 2011, Cozman (C‑462/11), Ordonanța din 10 mai 2012, Corpul Național al Polițiștilor (C‑134/12), potrivit art. 51 alin. (1) din Cartă, dispozițiile acesteia se adresează „statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii”. Or, din decizia de trimitere a instanței naționale nu rezultă că Legea nr. 118/2010 ar urmări să pună în aplicare dreptul UE, cu alte cuvinte, este vorba despre o situație pur internă.

23.11.2012

INM a găzduit a doua conferință a recent înființatei Rețele naționale de judecători-coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene, la care a participat ca invitat de onoare jud. Ruud Winter, coordonatorul central al Rețelei omonime olandeze. În cursul acestei conferințe, membrii EuRoQuod au discutat aspecte legate de funcționalitatea Rețelei și au participat la sesiuni speciale de formare.

6.11.2012, Beatrice Andreșan-Grigoriu

În contextul adoptării, la 25 septembrie 2012, la Luxemburg, a noului Regulament de procedură al Curții de Justiție, documentul intitulat Recomandări în atenția instanțelor naționale referitoare la efectuarea trimiterilor preliminare, publicat în Jurnalul Oficial la 6.11.2012, înlocuiește Nota de informare cu privire la efectuarea trimiterilor preliminare de către instanțele naționale și reflectă modificările introduse în Regulament.

21.11.2012

INM găzduiește prima conferință a Rețelei de judecători-coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene.

„Ceea ce este de știut în legătură cu România și UE” - exprimat mult mai simplu în latină, EuRoQuod - este un proiect care reunește pe bază de voluntariat judecători de la toate gradele de jurisdicție, care manifestă un interes deosebit pentru aplicarea dreptului UE, sunt dornici să dobândească noi cunoștințe și sunt dispuși să transmită colegilor din experiența lor.