Pagină elaborată de jud. Liviu Ungur, CA Cluj-Napoca)

În practica CA Cluj, taxa se restituie integral inclusiv cu dobânda în materie civilă de la data încasării până la restituirea efectivă a debitului principal;

Motivare

… o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie şi, prin urmare interzisă la impunere în statele membre, în sensul art. 90 parag.1 din Tratat, s-a decis, între altele, în cauzele conexate C-290/05 şi C-333/05 Nádasdi şi Németh, unde Curtea de Justiţie a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât această taxă:

• este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulaţie pe teritoriul unui stat membru
• valoarea acesteia, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) şi la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a aceleiaşi taxe, încorporată în valoarea de piaţă a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.

Curtea reţine că taxa specială de înmatriculare reglementată de legislaţia naţională, a fost calculată, în speţă, potrivit art. 2141 alin. 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (în vigoare la momentul de referinţă), în raport de capacitatea cilindrică a vehiculului, de norma de poluare şi de vârsta autovehiculului, adică în raport de criterii obiective, similare, spre pildă, celor prevăzute de legislaţia ungară examinată de CJCE în cauzele conexate C-290/05 şi C-333/05 Nádasdi şi Németh).

Pentru a verifica compatibilitatea reglementării naţionale în materie cu prevederile art. 90 alin. 1 din Tratat, prin prisma mai sus citatei jurisprudenţe a CJCE, trebuie, în concret, să se compare valoarea întreagă a taxei cu valoarea reziduală a aceleiaşi taxe după trecerea unei perioade de depreciere a autovehiculului.

Or, la o simplă comparaţie se poate observa că taxa de primă înmatriculare, astfel cum este stabilită potrivit legislaţiei române, nu doar că nu descreşte odată cu deprecierea ei în timp, ci ea creşte direct proporţional cu aceasta, ceea ce o face nevalabilă în toate situaţiile ipotetice posibile.

Este real că motivul de nevaliditate este nerespectarea art. 90 alin. 1 din Tratat, iar jurisprudenţa CJCE arată că taxa este invalidă doar în măsura în care excede taxa reziduală încorporată în valoarea de piaţă a autovehiculelor second hand similare deja înmatriculate în statul membru respectiv.

Cu toate acestea, în lipsa unor repere oferite de legiuitorul român, în lipsa unor criterii sau modalităţi legale, previzibile, de determinare a măsurii deprecierii reale a autovehiculelor în perioada de timp ce constituie vechimea sa, Curtea apreciază că instanţa de fond în mod cu totul întemeiat a procedat la anularea întregii taxe percepută reclamantului.

Şi este aşa, deoarece România este stat membru al Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 2007 astfel că sunt activate dispoziţiile art. 148 alin. 2 din Constituţia României conform cărora legislaţia comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din acelaşi articol jurisdicţiile interne garantează îndeplinirea acestor exigenţe.

In practica CA Cluj, taxa se restituie integral împreună cu dobânda legală (cauza Irimie, C-565/11):

1 iulie 2008 – 15 decembrie 2008 prima formă incompatibilă cu dreptul UE (cauza Tatu, C-402/09)

Motivare

… compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speţă art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunţată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. Tatu împotriva pârâţilor Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sibiu, Administraţia Finanţelor Publice Sibiu, Administraţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului.

Prin această hotărâre Curtea de Justiţie a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Şi este aşa, deoarece din pct. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea şi răspunsul Curţii de referă la varianta iniţială a OUG nr. 50/2008 aplicabilă în prezentul litigiu.

Curtea de Justiţie a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralităţii taxei în privinţa vehiculelor de ocazie importate şi a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul naţional anterior instituirii taxei menţionate ajungând la concluzia că deşi obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecţiei mediului, reglementarea menţionată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate şi caracterizate printr o vechime şi o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ţine seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piaţă, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piaţa naţională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiţii, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării şi punerii în circulaţie în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Pe cale de consecinţă, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligaţie prealabilă de legea în vigoare menţine efectul descurajator al punerii în circulaţie a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunţate de Curtea de Justiţie în procedura de obţinere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecăţii şi produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care CJUE o dă unei norme de drept european, clarifică sau defineşte, acolo unde este necesar, înţelesul şi întinderea acestei norme aşa cum aceasta trebuie înţeleasă sau ar fi trebuit să fie înţeleasă şi aplicată de la data intrării ei în vigoare.

Prin urmare, în privinţa taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, varianta iniţială, trebuie să se reţină că reglementarea naţională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.

Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).

16 decembrie 2008 – 12 ianuarie 2012 a doua şi a treia formă incompatibile (cauza Nisipeanu, C-263/10)

Motivare

… Instanţa de recurs, urmărind modificările succesive ale O.U.G. 50/2008, constată faptul ca achitarea sumei în litigiu a avut loc sub imperiul ultimei forme a taxei pe poluare, la data de 12.04.2010.

Compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speţă art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunţată la data de 7 aprilie 2011 (ulterior pronunţării prezentei decizii) de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. Tatu împotriva pârâţilor Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sibiu, Administraţia Finanţelor Publice Sibiu, Administraţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului amintită în precedent.

Nu în ultimul rând, Curtea are în vedere şi recenta hotărâre pronunţată de aceeaşi instanţă de la Luxembourg care a întărit practic soluţia din prima hotărâre citată.

Astfel, prin hotărâre pronunţată la data de 7 iulie 2011 în cauza Iulian Nisipeanu/D.G.F.P. Gorj, A.F.P. Târgu Cărbuneşti şi Administraţia Fondului pentru Mediu, C-263/10, Curtea de Justiţie a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Spre deosebire de hotărârea pronunţată în cauza Tatu, în cauza Nisipeanu s-au pus în discuţie variantele taxei de poluare aplicabile în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010, situaţie care este incidentă şi în speţa de faţă.

Curtea de Justiţie a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralităţii taxei în privinţa vehiculelor de ocazie importate şi a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul naţional anterior instituirii taxei menţionate ajungând la concluzia că deşi obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecţiei mediului, reglementarea menţionată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate şi caracterizate printr o vechime şi o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ţine seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piaţă, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piaţa naţională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiţii, O.U.G. nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării şi punerii în circulaţie în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Pe cale de consecinţă, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligaţie prealabilă de legea aplicată în speţă produce efectul descurajator al punerii în circulaţie a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Aceste statuării sunt valabile în opinia Curţii de Apel şi în cauza de faţă cu atât mai mult cu cât reglementarea aferentă anului 2009 în materia taxei de poluare aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca şi cuantum decât cea reglementată în forma iniţială, avută în vedere de către C.J.U.E. la pronunţarea deciziei în speţa Tatu. Şi este aşa, deoarece raţionamentul C.J.U.E. din cauza Tatu este pe deplin valid şi aplicabil şi în legătură cu reglementările succesive primei forme a OUG nr. 50/2008.

Pe cale de consecinţă, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligaţie prealabilă de legea în vigoare menţine efectul descurajator al punerii în circulaţie a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Astfel fiind, Curtea reţine că în cauza de faţă se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiţie că OUG nr. 50/2008 în forma incidentă în cauza de faţă este contrară dreptului Uniunii, respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE.

Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunţate de Curtea de Justiţie în procedura de obţinere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecăţii. Or, statuând astfel Curtea şi-a îndeplinit misiunea încredinţată de art. 148 alin. 2 şi 4 din Constituţia României şi din Tratatul de aderare a României la UE precum şi de jurisprudenţa pertinentă a Curţii de Justiţie (cauza Simmenthal).

(de la cea mai recentă, la cea mai veche)

• Hotărârea Tatu, C-402/09, EU:C:2011:219

Text integral al hotărârii preliminare (data pronunțării: 7.04.2011)

Text integral al concluziilor AG Sharpston, EU:C:2006:598 (data pronunțării: 27.01.2011)

• Hotărârea Kalinchev, C-2/09, EU:C:2010:312

Text integral al hotărârii preliminare (data pronunțării: 3.06.2010)

În această cauză s-a luat decizia soluționării cererii preliminare fără concluzii, numai cu ascultarea AG Sharpston.

• Hotărârea Krawczyński, C-426/07, EU:C:2008:434

Text integral al hotărârii preliminare (data pronunțării: 17.07.2008)

În această cauză s-a luat decizia soluționării cererii preliminare fără concluzii, numai cu ascultarea AG Sharpston.

• Ordonanța Kawala, C-134/07, EU:C:2007:770

Text integral al ordonanței (data pronunțării: 10.12.2007)

Taxa discutată se referea la obținerea certificatului de înmatriculare.

• Hotărârea Comisia/Grecia, C-74/06, EU:C:2007:534

Text integral al hotărârii preliminare ((data pronunțării: 20.09.2007)

În această cauză s-a luat decizia soluționării cererii preliminare fără concluzii, numai cu ascultarea AG Mengozzi.

• Hotărârea Brzeziński, C-313/05, EU:C:2007:33

Text integral al hotărârii preliminare (data pronuțării: 18.01.2007)

Text integral al concluziilor AG Sharpston, EU:C:2006:598 (data pronunțării: 21.09.2006)

• Hotărârea Nádasdi și Németh, C-290/05 și C-333/05, EU:C:2006:652

Text integral al hotărârii preliminare (data pronunțării: 5.10.2006) - traducere IER

O traducere privată bună însoțită de un comentariu se găsește în volumul Curtea de Justiție: hotărâri comentate, S. Deleanu, G. Fábián, C. F. Costaș, B. Ioniță, ed. Wolters Kluwer, București, 2007, p. 472.

Recomandăm citirea concluziilor AG Sharpston, pentru că procedează la o analiză a jurisprudenței CJUE în materia taxelor auto din perioada 1990-2004, adică din 1990 până la Nádasdi. Nu sunt disponibile încă în limba română.

• Hotărârea Weigel, C-387/01, EU:C:2004:256

Textul hotărârii (data pronunțării: 29.04.2004) nu este disponibil în limba română.

• înmatriculare fără plata taxei pentru emisii poluante. Cerere formulată după 01.01.2013.
  • CA Craiova

(de la cele mai recente)

• Dezbatere cu privire la aplicarea hotărârii preliminare pronunțate de către CJUE în cauza Tatu, C-402/09, 10.05.2011, INM
• B. Andreșan-Grigoriu, Analiza hotărârii Curții în cauza C-402/09, Tatu, 15.04.2011
• I. Pacurețu Canache, Considerații teoretice și practice în legătură cu admisibilitatea acțiunilor pentru restituirea taxei pe poluare, la 8.04.2010, www.juridice.ro
• M.I. Gâlcă și L. Sorescu, Considerații generale cu privire la compatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu dreptul comunitar, Revista Română de Drept Comunitar, nr. 3/2008, p. 111.

Cauzele de tipul celor referitoare la taxa pe poluare nu au prezentat circumstanțe pe care Curtea să le aprecieze ca justificând cerința „urgenței deosebite” cerute de art. 104a din Regulamentul de procedură (în prezent art. 105-106).

Potrivit jurisprudenței CJUE, nici numărul mare de cauze similare pe rolul instanțelor naționale, nici faptul că instanţa de trimitere este constrânsă de procedura internă să soluţioneze litigiul în regim de urgenţă sau într-un termen foarte scurt nu justifică în sine aplicarea art. 105-106 din Regulamentul de procedură. Pe larg despre procedura accelerată, aici.