EuRoQuod

Situație de fapt și proceduri:
Debitorul X are centrul intereselor principale în Spania, unde a fost deschisă împotriva sa o procedură de insolvență principală.
Creditorul A, cu sediul în România solicită instanței române deschiderea unei proceduri secundare de insolvență în România, motivând că debitorul are bunuri imobile situate pe teritoriul României.

Soluție:
În cauză există un element de extraneitate, respectiv centrul intereselor principale este în Spania, în timp ce creditorul susține existența bunurilor imobile situate pe teritoriul României, însă acest element de extraneitate nu este determinant pentru deschiderea unei proceduri secundare de insolvență. Singurul element care ar fi determinant pentru deschiderea unei proceduri secundare de insolvență ar fi existența unui sediu pe teritoriul României.
Or, potrivit cauzei Interedil, C-396/09, noțiunea de „sediu” în sensul articolului 3 alineatul (2) din Regulament trebuie interpretată în sensul că presupune existența unei structuri care să cuprindă un minim de organizare şi o anumită stabilitate în vederea desfășurării unei activități economice. Numai existența unor bunuri izolate nu corespunde, în principiu, acestei definiții. Pentru garantarea securității juridice și a predictibilității în legătură cu determinarea instanțelor competente, existența unui sediu trebuie apreciată, precum localizarea centrului intereselor principale, în temeiul unor elemente obiective și verificabile de către terți (pct. 63).