Etapa I pentru stabilirea competenței internaționale pe capătul de cerere privind divorțul
Stabilirea competenței în baza art. 3 din Regulamentul 2201/2003 - Exemplul 2
Un cuplu franco-italian cu resedinta obisnuită in România se desparte în fapt, iar soțul francez se reîntoarce în țara de origine unde își stabilește si resedința obisnuită. Instanțele competente diferă după cum cererea este introdusă de soțul italian sau de sotul francez. Astfel, sotul italian, păstrând reședința obișnuită în România, poate introduce cererea fie în fața instanțelor române, potrivit art 3 pct 2(ultima reședință obișnuită a soților în condițiile în care unul dintre ei locuiește acolo în continuare) sau potrivit art 3 pct 5( daca acesta a locuit în România mai mult de 1 ani înaintea introducerii cererii) FIE în fața instanțelor franceze conform art. 3 pct 3 (reședința obisnuită a pârâtului) Sotul francez va putea introduce cererea fie în fața instanțelor române conform art. 3 pct 2(ultima reședință obișnuită a soților având în vedere că soțul italian incă locuiește acolo) sau conform art.3 pct.3 (in Romania fiind reședinta obisnuită a soțului italian- in calitate de pârât) FIE in fata instantelor franceze in baza art 3 pct 6,( ca resortisant al statului, nsă numai dacă a locuit în Franța cel putin 6 luni imediat anterior introducerii cererii.)