Cuprins

DOSAR OBLIGAȚIE DE ÎNTREȚINERE, PE CALE PRINCIPALĂ

Dosarul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Exerciții practice în implementarea instrumentelor de cooperare în materie civilă și comercială” (JUST/2013/JCUV/AG/4634) – Proiect co-finanţat de către Comisia Europeană, Programul în domeniul Justiției Civile

Dosar tematic privind gestionarea de către judecătorul național a cauzelor care prezintă elemente de extraneitate, având ca obiect plata unei pensii de întreținere pe cale principală.

Coordonator:
Beatrice Andreșan-Grigoriu, formator INM

Autori:
Beatrice Ramașcanu, formator INM, judecător la Tribunalul București
Beatrice Andreșan-Grigoriu, formator INM

Pentru gestionarea cauzelor în care cererile privind plata pensiei de întreținere sunt introduse pe cale accesorie, a se vedea Dosarul de divorț cu elemente de extraneitate - capătul de cerere referitor la obligația de întreținere

Dosarul tematic privește gestionarea de către judecătorul național a cauzelor care prezintă elemente de extraneitate, având ca obiect plata unei pensii de întreținere, pe cale principală, precum:

  • obligarea la plata pensiei de întreținere, solicitată prima oară, pe cale principală
  • modificarea obligației de întreținere anterior stabilită prin hotărâre judecătorească, potrivit art. 531 CC
  • obligarea la plata pensiei de întreținere, ca măsură vremelnică, pe calea ordonanței președințiale, potrivit art. 920 CC

I. VERIFICAREA EXISTENȚEI UNUI ELEMENT DE EXTRANEITATE

În prima etapă, judecătorul național are la dispoziție doar cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant, care urmează a fi verificată potrivit prevederilor art. 194 – 200 CPC.

Dacă cererea de chemare în judecată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 194 CPC, judecătorul poate identifica drept element de extraneitate în cauză unul sau mai multe din următoarele elemente:

Exemple

  • domiciliul/reședința reclamantului (indicată potrivit art. 194 lit. a) CPC)
  • domiciliul/reședința pârâtului (indicată potrivit art. 194 lit. a) CPC)
  • cetățenia reclamantului/pârâtului
  • sediul organismului/instituției publice care poate înainta, în anumite situaţii, o cerere privind obligaţiile de întreţinere, în calitate de creditor, potrivit art. 64 din Regulament și consid. 14 din Preambul.

Reclamantul are obligația de a indica nu atât adresa din actul de identitate al părților, ci locul unde reclamantul/pârâtul locuiește efectiv, care nu întotdeauna se suprapune cu domiciliul menționat în actul de identitate.

Elementul/elementele de extraneitate pot fi identificate nu neapărat la început, ci și după regularizarea cererii de chemare în judecată, din întâmpinare sau cererea reconvențională.

II. VERIFICAREA APLICABILITĂȚII ÎN SPEȚĂ A REGULAMENTULUI (CE) nr. 4/2009

În a doua etapă, judecătorul național va verifica aplicabilitatea în speță a Regulamentului (CE) nr. 4/2009.

În temeiul art. 1 (1), Regulamentul se aplică obligațiilor de întreținere care decurg dintr-o relație de familie, rudenie, căsătorie sau alianță.

Noțiunile de „obligație de întreținere”, „debitor” și „creditor” sunt noțiuni autonome de drept al Uniunii Europene, cele din urmă fiind definite la art. 2 (1) pct. 10 și 11 din Regulament.

III. VERIFICAREA COMPETENȚEI INTERNAȚIONALE

Obligația de verificare din oficiu a competenței internaționale
Art. 1071 CPC


Hot. Sanders și Huber, C-400/13

Instanțele române vor verifica în primul rând dacă sunt competente internațional, apoi material și teritorial să soluționeze acțiunea, după care vor determina legea aplicabilă cererii cu care au fost învestite.

Potrivit unei jurisprudențe constante a CJUE, dispozițiile privind normele de competență trebuie interpretate în mod autonom prin referire, pe de o parte, la obiectivele și la sistemul regulamentului avut în vedere, precum și, pe de altă parte, la principiile generale care reies din ansamblul sistemelor juridice naționale (v. hot Sanders și Huber, pct. 24).

Pentru stabilirea competenței internaționale, instanța va parcurge următorii pași:

1. Situația în care întreținerea se solicită pentru prima oară

Pasul 1: instanța va verifica dacă pârâtul acceptă competența instanțelor române, potrivit art. 5.

Pasul 2: dacă pârâtul nu acceptă competența instanței române:

2. Situația în care se solicită modificarea unei hotărâri anterioare

În cazul în care se solicită modificarea unei hotărâri pronunțate anterior sau pronunțarea unei noi hotărâri, Regulamentul (CE) nr. 4/2009 prevede anumite limitări procedurale.

IV. LITISPENDENȚA

Regulamentul (CE) nr. 4/2009 reglementează și modul de gestionare a situației în care cereri având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți sunt introduse înaintea unor instanțe din state membre diferite.

V. CONEXITATEA

Art. 13 reglementează situația în care cereri conexe sunt pendinte înaintea unor instanțe din state membre diferite.

Acest dosar a fost publicat cu suportul financiar al Programului Specific al Uniunii Europene în domeniul Justiției Civile. Responsabilitatea integrală privind conținutul dosarului revine autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Comisiei Europene.