Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

--- taxa_auto [12.09.2014 13:23] – beatrice
+++ taxa_auto [18.10.2019 09:33] (curent) – editare externă 127.0.0.1
@@ Linia 198: / Linia 198: @@
 Aşadar, luând în considerare cerinţa stabilită de jurisprudenţă ca, în cazul utilizării unei scări fixe de depreciere, să poată fi oferită posibilitatea de contestare, Legea nr. 9/2012 consacră posibilitatea contestării taxei aplicate, întreagă procedură instituită oferind garanţii, astfel încât respectiva posibilitate să fie una efectivă.
+------
+==== 15 martie  2013 – prezent, OUG nr. 9/2013 timbrul de mediu ====
+Aspectul este nesoluţionat până în prezent la nivelul practicii judiciare (unele abordări tangenţiale la nivel european se regăsesc în cauza Nicula, C-331/13, în care CJUE nu s-a pronunțat însă asupra compatibilității OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu cu normele juridice pertinente ale dreptului UE)
+//Extrase din motivări//:
+=== Problema restituirii dobânzii legale ====
+(…) Cu privire la acest aspect, Curtea a menţionat încă în decizia nr. 1455 din 28 mai 2010 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dos. nr. 3720/84/2010 cu ocazia soluţionării capătului de cerere privind acordarea dobânzii în materie fiscală care este raţionamentul pentru care o atare cerere nu poate fi admisă.
+Este real că nefiind investită nu s-a putut pronunţa în fond pe cererea de acordare a dobânzilor care are drept temei dreptul comun, recte OG nr. 9/2000, incident în speţă conform principiului de drept consacrat de adagiul tempus regit actum.
+Cu toate acestea, Curtea în nenumărate rânduri a statuat asupra principiilor de reparaţie în ipoteza incidentă în speţă.
+Astfel, după ce s-a statuat că reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziţii legale contrare normelor comunitare, Curtea s-a preocupat să deceleze dacă suma de restituit este purtătoare de dobânzi sau oricum care sunt principiile de reparaţie în materie. În acest scop s-a făcut apel la jurisprudenţa CJUE.
+În astfel de situaţii Curtea de Justiţie a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat (art. 110 din TFUE), cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală şi îmbogăţirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite şi daune pentru pierderile suferite (A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises  precum şi cauza conexată nr. C- 290/05 şi C-333/05 Ákos Nádasdi şi Ilona Németh  parag. 61-70).
+Prin urmare dreptul la despăgubire completă în ipoteza restituirii taxelor încasate cu încălcarea normelor dreptului UE este recunoscut pe cale jurisprudenţială de CJUE iar acesta se va aplica şi concretiza potrivit dreptului intern, naţional.
+La aceste consideraţii se mai reţin următoarele:
+Prin Hotararea Francovich, Curtea a statuat ca statele membre sunt obligate sa repare prejudiciile cauzate particularilor prin incalcari ale dreptului Uniunii, in speta de fata, prin incalcarea art.110 TFUE. Mai apoi, prin Hotararea Brasserie du Pecheur, Curtea a hotarat ca repararea prejudiciilor trebuie sa fie adaptata prejudiciului suferit si sa asigure o protectie efectiva a dreptului încalcat.
+Tot astfel, prin Hotararea Metallgesellschaft, referindu-se la impozitele percepute de un stat membru cu încalcarea dreptului Uniunii, Curtea a stabilit ca statul este obligat sa restituie acest impozit si ca dreptul la rambursare reprezinta consecinta si completarea drepturilor conferite particularilor de dreptul Uniunii.
+În plus, prin aceeasi hotarare, Curtea a stabilit ca particularul are dreptul şi la restituirea sumelor platite statului sau retinute de stat in legatura cu acel impozit. Dintre aceste sume, Curtea a precizat ca particularul are dreptul la repararea de catre stat a prejudiciului cauzat prin indisponibilizarea sumelor de bani (a impozitului), facand referire la situatia particulara din speta care viza perceperea prematura a unui impozit, adica mai devreme decat data scadentei lui.
+Prin Hotararea Littlewoods Retail, Curtea a retinut ca principiul de mai sus implica obligatia statelor de a plati dobânzi pentru indisponibilizarea sumei.
+Suplimentar Curtea de apel are în vedere că prin decizia pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-565/11 Mariana Irimie împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu, Administrației Fondului pentru Mediu, instanţa de jurisdicţie unională a decis că: „Dreptul Uniunii se opune reglementării interne conţinute în articolul 124 din Codul de procedură fiscală (OUG nr. 92/2003) care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.”
+Aşa fiind, acordarea dobânzii fiscale începând cu data încasării taxei nu este posibilă având în vedere normele fiscale de procedură interne, astfel încât potrivit principiului autonomiei procedurale şi cel al justei reparaţii, Curtea a aplicat principiul general de reparaţie a prejudiciului din dreptul comun.
+Curtea de Justiţie a retinut ca fiecare stat membru este liber sa stabilieasca conditiile de restituire a dobanzilor, în special rata si modul de calcul, dar sa respecte doua principii: principiul echivalentei respectiv sa nu se impuna conditii mai grele decat cele impuse pentru solicitari similare intemeiate insa pe încalcari ale dreptului intern şi principiul efectivitatii adică sa nu faca imposibila exercitarea dreptului Uniunii sau excesiv de dificila. Acest ultim principiu implica de asemenea, ca normele interne reparatorii, (privind dobanzile în cazul de fata) sa nu aiba ca efect privarea persoanei de o despagubire adecvata pentru prejudiciul suferit prin indisponibilizarea impozitului.
+De vreme ce Curtea de apel a tranşat irevocabil faptul că între părţi nu se poate admite o cerere de acordare a dobânzilor în materie fiscală problema acordării dobânzilor legale devine incidentă sub aspectul principiilor şi argumentelor mai sus expuse.
+Conform art. din OG nr. 9/2000,  aplicabilă tempus regit actum, la speţă, în cazul în care, potrivit dispoziţiilor legale sau prevederilor contractuale, obligaţia este purtătoare de dobânzi fără sa se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală aşa cum este determinată de art. 3 alin . 3-6 din actul normativ precitat.
+Curtea mai reţine cu titlu de principiu că dobânda legală trebuie să fie calculată de la momentul încasării sumei de restituit. Şi este aşa, deoarece indisponibilizarea sumei este continua, si incepe din ziua perceperii/platii impozitului si se finalizeaza în ziua rambursarii acestuia către contribuabil.
+Altfel spus, dacă suma respectivă a fost încasată şi folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci şi dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat şi data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparaţie a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situaţie în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acţiunea ilicită şi culpabilă a organului fiscal al statului.
+Aşa fiind, Curtea constată că instanţa de fond a soluţionat cauza cu aplicarea greşită a normelor legale şi a principiilor de reparaţie a prejudiciului încercat de contribuabil.
+A admite în sens contrar, s-ar eluda însăşi principiile statornicite în practica Curţii de Justiţie care au fost mai sus redate, respectiv obligaţia impusă statelor membre de a asigura rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor tratatelor, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală şi îmbogăţirea fără justă cauză. Totodată, Curtea de Justiţie a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite inclusiv daune pentru pierderile suferite.
+=== Temei legal pentru acordarea cheltuielilor de judecată ===
+(…) Cheltuielile de judecată au fost corect acordate de instanţa de fond, întrucât pârâta, prin admiterea în parte a acţiunii, a căzut în pretenţii şi astfel a  fost găsită în culpă procesuală.
+Deşi se poate admite că potrivit legii interne una dintre cauzele exoneratoare de răspundere civilă este aplicarea întocmai a legii, Curtea nu poate reţine că dreptul Uniunii Europene nu este opozabil prin prisma dispoziţiilor art. 148 alin. 3 din Constituţie şi autorităţii executive aşa cum s-a arătat mai sus.
+Prin urmare, nu se poate reţine cu temei că respectarea de către autoritatea fiscală a dispoziţiilor dreptului intern constituie o cauză de înlăturare a caracterului ilicit al faptei de vreme ce aşa cum s-a arătat dreptul Uniunii Europene care are caracter obligatoriu face parte din dreptul intern şi are aplicabilitate directă şi prioritară faţă de dispoziţii similare din dreptul intern.
+Aşa fiind, cu această motivare, Curtea reţine că în mod corect instanţa de fond a reţinut culpa procesuală a pârâtei şi a făcut corect tratamentul răspunderii civile delictuale a acesteia cu referire la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
+=== Taxa de înmatriculare plătită pentru înmatricularea unui auto nou nu se restituie ===
+În cauza de faţă tribunalul a reţinut aplicabilitatea prioritară şi directă a dispoziţiilor art. 90 din Tratat.
+Este unanim admis, atât în literatura de specialitate cât şi în practica judiciară internă şi cea a C.J.C.E., că art. 90 din Tratat produce efecte directe şi ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicţiile  statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
+Judecătorul naţional, ca prim judecător comunitar, are competenţa, atunci când dă efect direct dispoziţiilor art. 90 din Tratat, să aplice procedurile naţionale de aşa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin şi efectiv protejate.
+Art. 90 din Tratatul C.E. reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulaţii a bunurilor şi serviciilor în cadrul ţărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abţină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natură a afecta libera circulaţie a bunurilor, mărfurilor şi serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
+Norma indicată s-a referit la interzicerea măsurilor protecţioniste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naţionale, prin care s-ar putea crea o situaţie de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare.
+Cu alte cuvinte, instituirea criteriului " primei înmatriculări în România " conferă taxei speciale un caracter anticomunitar, care să depindă de provenienţa geografică sau naţională a autoturismelor, doar în situaţia în care este vorba despre o măsură protecţionistă sau de discriminare negativă a autovehiculelor second hand provenite din alte state membre, aflate la prima înmatriculare în România, în comparaţie cu autovehiculele folosite provenite din România, aflate în aceeaşi situaţie de primă înmatriculare în România. Doar într-o astfel de ipoteză se poate afirma cu succes încălcarea art. 90 din Tratatul C.E.
+Aplicând cauzei aceste linii directoare, rezultă că, pentru a dovedi temeinicia acţiunii sale, întemeiate în drept pe prev. art. 90 din Tratatul CE, reclamanta ar fi trebuit să depună la dosarul cauzei dovada provenienţei comunitare a autoturismelor în litigiu, respectiv a faptului că suma în litigiu a fost achitată la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismelor second-hand importate dintr-un alt stat membru al Uniunii.
+Or, analizând actele depuse în probaţiune, Curtea constată că o astfel de dovadă nu a fost făcută, reclamanta adoptând un comportament procesual care încalcă prevederile art. 129 alin. 1 C.pr.civ.
+Pentru a statua astfel, s-a luat în considerare faptul că, deşi prima instanţă a reţinut că la data achiziţionării autoturismului acesta era înmatriculat intr-un stat membru al Uniunii Europene, nicio dovadă nu a fost administrată în acest sens.
+Niciun înscris depus in probaţiune nu dovedeşte faptul ca autoturismul a fost înmatriculat anterior achiziţionării într-un stat membru al UE sau SEE, altfel spus că este vorba despre un autoturism „second-hand”. Dimpotrivă, autoturismul a fost achiziţionat la data de 07.05.2008, în baza facturii fiscale seria ... din 7 mai 2008  , iar conform certificatului de înmatriculare depus în probaţiune la dosarul instanţei de fond a fost fabricat în acelaşi an 2008, evident, anterior achiziţionării. Corelând faptul ca autoturismul a fost cumpărat la un interval foarte scurt de timp după producerea bunului (a fost cumpărat la 7 mai 2008, fiind fabricat în acelaşi an) precum şi faptul ca nu există dovada ca a fost înmatriculat într-un stat membru al UE ori SEE anterior achiziţionării, rezultă într-o manieră lipsita de echivoc faptul că este vorba despre un autoturism nou. Or, autoturismele noi erau deopotrivă supuse taxei de prima înmatriculare, indiferent daca erau achiziţionate din România sau din alt stat al Uniunii Europene, fiind astfel exclusa orice discriminare care să poate fi calificat drept măsura cu efect echivalent restricţiilor la libera circulaţie a mărfurilor. Astfel, conform art. 214 indice 2 din Codul Fiscal, in forma in vigoare pana la data adoptării OUG 50/2008, „taxele speciale se stabilesc cu ocazia primei înmatriculări in România”. Încălcarea dreptului comunitar care este cenzurata în mod constant in practica instanţelor judecătoreşti se referă doar la autoturismele second-hand, deoarece taxa de prima înmatriculare era aplicată doar autoturismelor second-hand înmatriculate si cumpărate din alte state, nu si autoturismelor second hand înmatriculate deja în România. Cu privire la autoturismele noi, aşa cum s-a arătat mai sus, taxa era deopotrivă datorată indiferent de locul achiziţionării, aşa încât orice încălcare a dispoziţiilor art. 90 din Tratatul CE este exclusa.
+Pentru toate aceste considerente, nefiind incidente în cauză prev. art. 90 din Tratat, Curtea constată că taxa de primă înmatriculare a fost în mod legal percepută, reclamanta având la dispoziţie calea procedurală reglementată de OUG nr. 50/2008, pentru a obţine, parţial, restituirea cuantumului achitat cu acest titlu.
+=== Lipsa dovezilor necesare probării acţiunii de restituire ===
+(…) Recurenta parata a invocat ca motiv de recurs imprejurarea ca reclamanta nu a dovedit ca autovehiculul provine din spatiul UE.
+In cererea de chemare in judecata reclamanta  invoca nelegalitatea taxei de poluare datorata incalcarii dreptului Uniunii Europene de catre legislatia romana ce reglementeaza taxa de poluare.
+Pentru a sustine si dovedi incidenta in speta a dreptului Uniunii Europene in motivarea actiunii arata  ca a cumparat autovehiculul dintr-o tara membra UE.
+La fond reclamanta nu a depus niciun act care sa dovedeasca provenienta autovehiculului pentru care s-a achitat taxa de poluare din spatiul UE. In recurs pentru termenul de judecata din data de 28.03.2013 reclamanta intimata a fost citata expres cu aceasta mentiune dar nu a depus nici un act in acest sens. Ca atare Curtea retine ca în speta nu s-a dovedit ca autovehiculul pentru care s-a achitat taxa de poluare din speta provine din spatiul UE.
+În aceste conditii autovehiculul cumparat de catre reclamanta nu provine din spatiul Uniunii Europene si ca atare nu intra sub incidenta art. 110 TFUE. Neintrind in campul de aplicare a acestui text de lege in speta nu se poate retine în mod evident încălcarea dreptului Uniunii Europene prin perceperea si achitarea de catre reclamanta a taxei de poluare.
+=== Lipsa dovezii că auto a fost anterior achiziţiei înmatriculat într-un stat membru UE sau AELS ===
+(…) În cererea de chemare în judecata reclamanta recurenta invoca nelegalitatea taxei de poluare datorata incalcarii dreptului Uniunii Europene de catre legislatia romana ce reglementeaza taxa de poluare asa cum s-a statuat priin hotararea CJUE din cauza Tatu.
+Pentru a sustine si dovedi incidenta în speta a dreptului Uniunii Europene în motivarea actiunii reclamanta arata  ca a cumparat autovehiculul din Germania.
+Verificând actele depuse de catre reclamanta in dovedirea actiunii, acte aflate la  dosarul de fond rezulta ca reclamanta a cumparat autovehiculul din speta de la o societate cu sediul în Germania dar nu rezulta din aceste acte ca acelasi autovehicul anterior cumpararii si inmatricularii in Romania era  inmatriculat intr-o tara UE. In recurs reclamanta intimata a fost citata cu mentiunea de a depune actele ce atesta provenienta din spatiul UE a autovehiculului din speta fara ca reclamanta sa se conformeze acestei solicitari.
+Prin hotatarea CJUE pronuntata in cauza Tatu s-a statuat ca articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.
+Din considerentele acestei hotarari rezulta ca prin vehicul de ocazie de pe piata nationala se intelege un autovehicul deja inmatriculat in Romania .Ca atare produsele similare ce provin din celelalte tari membre trebuie sa fie in aceeasi situatie respectiv sa fie inmatriculate intr-un stat membru UE. Aceste aspect poate fi dovedit exclusiv cu certificatul de inmatriculare sau cartea de indentitate a autovehiculului si nu cu actele mai sus mentionaterespectiv factura de cumparare, care reprezinta o scrisoare a vehiculului si nu certificatul de inmatriculare sau alt act intocmit in acest sens.
+In aceste conditii in speta nu s-a dovedit ca autovehiculul cumparat de catre reclamanta  provine din spatiul Uniunii Europene si ca atare nu intra sub incidenta art. 110 TFUE. Neintrind in campul de aplicare a acestui text de lege in speta nu se poate retine in mod evident incalcarea dreptului Uniunii Europene prin perceperea si achitarea de catre reclamanta a taxei de poluare .
+=== Opinie privind temeinicia reducerii onorarului avocaţial pentru cauzele în recurs ===
+Motivul de recurs vizând cheltuielile de judecata  este nefondat in ce priveste obligatia de plata a cheltuielilor de judecata  cita vreme recurenta este in culpa procesuala determinata de refuzul nejustificat de recunoastere a dreptului reclamantului la restituirea taxei de poluare si de restituirea efectiva a acesteia.
+Dreptul la restituirea taxei de poluare este fundamentat pe incompatabilitatea dreptului national cu dreptul Uniunii Europene, incompatibilitatea rezultatat din  hotararile pronuntate de catre CJUE in cauzele Tatu si Nisipeanu. In aceste conditii si parata ca autoritatea publica si ca parte a statului de drept trebuia ca in speta sa dea eficienta principiului suprematiei dreptului Uniunii Europene si sa restituie taxa de poluare reclamantului.
+În ce priveste cuantumul onorariului acordat Curtea apreciaza ca acest cuantum nu corespunde valorii pricinii si muncii depuse de avocat constând in formularea cererii prealabile ,redactarea si sustinerea actiunii. In acesta materie munca desfasurata de avocat este mult simplificata de existenta hotararilor CJUE in cauzele Tatu și Nisipeanu astfel ca munca avocatului nu este si una de concepere a unui model juridic cu un obiect si o motivarea proprie, particulara spetei in vederea  obtinerii rezultatului urmarit de catre reclamant asa cum se întâmpla in alte cauze ci de folosire a unui model deja elaborat,depunerea actelor probatorii  specifice acestui model si sustinerea lui. Raportat la aceste doua criterii vizate de art. 274 alin. 3 C.pr.civ si considerentelor de mai sus Curtea a apreciat ca suma de 300 lei răspunde in mod rezonabil celor doua cerinte legale sus mentionate.
+=== Acte doveditoare în litigiu ===
+  * chitanţa (ordinul) de plată a taxei eliberată de Trezorerie;
+  * decizia de calcul a taxei emisă de organul fiscal competent;
+  * dovada înmatriculării anterioare a auto într-un stat UE sau AELS/SEE (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb/Spaţiul Economic European) (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia), certificatul de înmatriculare în copie legalizată tradus în limba română certificat de parte sau de traducător autorizat);
+  * actul de achiziţie intracomunitară a bunului (contract, factură etc. tradus în limba română certificat de parte sau de traducător autorizat);
+  * copia cererii de restituire cu dovada înregistrării la organul fiscal competent şi eventual răspunsul la aceasta;
+=== Taxa de timbru ===
+I. //în litigiile pornite până la data de 28 iunie 2013 inclusiv//:
+Pentru fond: 39 lei taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar de 3 lei cf. art. 3 lit. m liniuţa a doua din L. 146/1997 rap. la art. 3 alin. 1 din OG nr. 32/1995 (art. 55 din OUG nr. 80/2013);
+Pentru recurs (dacă este introdus de reclamant): 19,5 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru mobil judiciar cf. art. 3 lit. m liniuţa a doua rap. la art. 11 alin. 1 liniuţa a doua din L. 146/1997 rap. la art. 3 alin. 1 din OG nr. 32/1995 (art. 55 din OUG nr. 80/2013):
+II. //în litigiile pornite după data de 29 iunie 2013 inclusiv//:
+Pentru fond: 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei cf. 16 lit. b) din OUG nr. 80/2013;
+Pentru recurs (dacă este introdus de reclamant): dacă recursul este motivat pe incidenţa art. 488 pct. 8 C.pr.civ. 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei art. 24 alin. 2 din OUG nr. 80/2013 iar pentru celelalte motive de recurs câte 100 lei cf. art. 24 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.
+=== Hotărârea Nicula, C-331/13, EU:C:2014:2285===
+Tribunalul Sibiu a trimis, în materia procedurii trimiterilor preliminare în fața Curții de Justitie a Uniunii Europene, o nouă întrebare legată de data aceasta de un aspect mai restrans al aplicării legislației in materia taxelor de prima inmatriculare pentru autovehicule.
+Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolelor 6 TUE și 110 TFUE, a articolelor 17, 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și a principiilor securității juridice și interdicției reformatio in peius și a facut obiectul [[http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=158607&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=277499|cauzei Nicula, C-331/13, EU:C:2014:2285]].
+Mai precis cauza pus problema compatibilității textului art. 12 din OUG nr. 9/2013 privind privind timbrul de mediu pentru autovehicule.
+Textul legal menționat anterior conține două alineate având următorul cuprins:\\
+„(1) În cazul în care taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, achitată, este mai mare decât timbrul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind timbrul de mediu, calculat în lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul înmatriculării sau al transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat, se pot restitui sumele reprezentând diferenţa de sumă plătită, numai către titularul obligaţiei de plată, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Calculul diferenţei de restituit se face pe baza formulei de calcul din prezenta ordonanţă de urgenţă, în care se utilizează elementele avute în vedere la momentul înmatriculării sau al transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat.\\
+(2) Cuantumul sumei rezultate ca diferenţă dintre suma achitată de contribuabil cu taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi cuantumul rezultat din aplicarea timbrului se restituie în termenul de prescripţie prevăzut de   Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
+Trebuie notat că soluția legislativă preconizată de textul legal precitat nu este o noutate în legislația internă, aceasta fiind pentru prima data legiferată prin OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe autovehicule.\\
+In acest context potrivit art. 11 din OUG nr. 50/2008: „ Taxa rezultată ca diferenţă între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule, şi cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
+Tot asemănător, în Legea nr. 9/2012 privind taxa pe emisiile poluante provenite de la autovehicule, în conținutul art. 12 s-a prevăzut că:\\
+„(1) În cazul în care taxa pe poluare pentru autovehicule achitată de către contribuabili începând cu 1 iulie 2008 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, calculată în lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul înmatriculării în România, se pot restitui sumele reprezentând diferența de taxă plătită, numai către titularul obligaţiei de plată, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Calculul diferenţei de restituit se face pe baza formulei de calcul din prezenta lege, în care se utilizează elementele avute în vedere la momentul înmatriculării autovehiculului în România.\\
+(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se restituie la cererea contribuabilului, adresată organului fiscal competent, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.\\
+(3) Taxa rezultată ca diferenţă dintre suma achitată de contribuabil cu titlu de taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule şi cuantumul rezultat din aplicarea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se restituie în termenul de prescripţie prevăzut de legea fiscală, pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”
+Am redat mai sus întreg sistemul normativ intern ce conține soluții asemănătoare pentru a arăta ca soluția reglementată la art. 12 din OUG nr. 9/2013, pusă în discuție în fața CJUE, nu este nouă și surprinzătoare.
+Mai mult, incidența sa, mai precis excluderea de la aplicare încă de la originea problemei s-a tranșat in dreptul intern, in jurisprudența internă, fără nicio rezervă.((O anumită nuanțare s-ar impune totuși față de deciziile constante ale Curții Constituționale care a decis cu titlu unitar că art. 11 din OUG nr. 50/2008 este constituțional. A se vedea decizia nr. 499 din 7 aprilie 2009 publicată in Monitorul Oficial nr. 341 din 21 mai 2009 și următoarele decizii: 1596/2009 si 1152/2010. Trebuie notat totuși că jurisdicția de contencios constituțional nu se poate pronunța asupra interpretării unui text legal la un anumit caz dat, această prerogativă aparținând jurisdicțiilor judiciare.))
+Astfel, cu titlu de exemplu, încă din anul 2008 Curtea de Apel Cluj a decis într-o speță urmatoarele (practica judiciara a acestei instante fiind constantă și unitară in spețe similare):((Curtea de Apel Cluj, decizia nr. 2213 din 16 octombrie 2008 accesibila pe portalul www.jurisprudenta.org))
+<blockquote>Curtea reţine astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislaţiei fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 şi care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
+Din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziţii legale contrare normelor comunitare.\\
+În astfel de situaţii Curtea de Justiţie a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală şi îmbogăţirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite şi daune pentru pierderile suferite (A se vedea: CJUE, cauza 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum şi cauzele conexate C- 290/05 şi C-333/05 Ákos Nádasdi şi Ilona Németh parag. 61-70).\\
+Din această perspectivă, nu se poate reţine justificat că Statul Român are un temei legal de reţinere a unei părţi din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.\\
+Curtea mai reţine, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul şi altă destinaţie.\\
+Aşa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă, pe de o parte admiterea recursului şi respingerea acţiunii reclamantei menţinând ca legală taxa specială încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenţei şi efectelor produse de OUG nr. 50/2008 dar pe de altă parte nici nu se poate admite recursul cu consecinţa îndrumării reclamantei să urmeze procedura anevoioasă şi plină de riscuri în scopul restituirii unei părţi din taxă prin aplicarea noului act normativ.\\
+A admite această teză ar însemna ca soluţia dată acţiunii reclamantei să nu fie integrală şi eficace, de vreme ce pârâta neagă în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.\\
+Nu în ultimul rând, Curtea reţine că restituirea doar a diferenţei între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 şi taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ şi pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data naşterii şi consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivităţii legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituţie.\\
+Împrejurarea că la nivelul Uniunii Europene s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispoziţiilor OUG nr. 50/2008 nu este contrară Tratatului nu are nicio influenţă asupra dreptului reclamantului de a cere şi obţine restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare percepută în baza unor norme juridice anterioare acestei ordonanţe de urgenţă şi care au fost declarate ca neconforme cu prevederile Tratatului.\\
+Din această perspectivă, aplicarea OUG nr. 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantei şi nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea şi temeinicia sentinţei recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente. </blockquote>
+Având în vedere cele de mai sus, hotărârea preliminară în Nicula confirmă jurisprudența unitară pe plan intern. Oricum, odată sesizată, CJUE a statuat fără putință de tăgadă că un astfel de sistem ca cel instituit de dispozițiile art. 12 din OUG nr. 9/2013 este contrar legislației UE, confirmând astfel practica judiciară internă, pe de o parte, și sancționând suplimentar față de sancțiunea aplicată de instanțele judecătorești interne, soluția legală total neinspirată a legiuitorului român.
+Astfel, in cauza Nicula, CJUE a decis lapidar și cu deosebită forță că: <blockquote>Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii precum cel în discuție în litigiul principal.</blockquote>
+Consecințe:
+  - Hotărârea CJUE in cauza Nicula nu a tranșat compatibilitatea OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu cu normele juridice pertinente ale dreptului UE;
+  - Hotărârea CJUE in cauza Nicula are o aplicabilitate extrem de limitată, respectiv doar in cazul litigiilor care pun problema incidenței art. 12 din OUG nr. 9/2013, extrem de puține la număr, și deci este de relevanță redusă in practica judiciară;
+  - Hotărârea CJUE in cauza Nicula are și este imperios necesar să aibă un impact major in legislație. Mai precis produce efecte importante față de Parlament, respectiv Guvern, in sensul ca poate sta la baza abrogării expres directe a art. 12 din OUG nr. 9/2013 și constituie un bun reper ca pe viitor sa fie evitată adoptarea de reglementări care să conțină soluții legale similare cu cea examinată de CJUE.
 ----------------
@@ Linia 203: / Linia 384: @@
 //(de la cea mai recentă, la cea mai veche)//
+  * **Hotărârea Nicula, C-331/13, EU:C:2014:2285**
+[[http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=158607&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=329230|Text integral al hotărârii preliminare (data pronunțării: 15.10.2014)]]
+[[http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=152322&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=329230|Text integral al concluziilor AG Wathelet, EU:C:2014:332 (data pronunțării: 15.05.2014)]]
+  * **Hotărârea Nisipeanu, C-263/10, EU:C:2011:466**
+[[http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=114741&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=329230|Text integral al hotărârii preliminare (data pronunțării: 7.07.2011)]]
   * **Hotărârea Tatu, C-402/09, EU:C:2011:219**
@@ Linia 252: / Linia 443: @@
 Textul hotărârii (data pronunțării: 29.04.2004) [[http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?pro=&nat=or&oqp=&dates=&lg=&language=en&jur=C%2CT%2CF&cit=none%252CC%252CCJ%252CR%252C2008E%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252Ctrue%252Cfalse%252Cfalse&num=387%252F01&td=%3BALL&pcs=Oor&avg=&page=1&mat=or&jge=&for=&cid=217151|nu este disponibil în limba română]].
 ---------
 ===== Jurisprudența instanțelor române =====
@@ Linia 264: / Linia 454: @@
 //(de la cele mai recente)//
-  *  [[dezbatere inm tatu|Dezbatere cu privire la aplicarea hotărârii preliminare pronunțate de către CJUE în cauza Tatu, C-402/09, 10.05.2011, INM]]
+  * {{:lungur-nicula.pdf|Consecințele hotărârii CJUE în cauza Nicula, C-331/13}} (Liviu Ungur, judecător CA Cluj, 11.11.2014)
+  * [[dezbatere inm tatu|Dezbatere cu privire la aplicarea hotărârii preliminare pronunțate de către CJUE în cauza Tatu, C-402/09, 10.05.2011, INM]]
   * B. Andreșan-Grigoriu, [[Analiza hotărârii Curții în cauza C-402/09, Tatu]], 15.04.2011
   * I. Pacurețu Canache, [[http://www.juridice.ro/105914/consideratii-teoretice-si-practice-in-legatura-cu-admisibilitatea-actiunilor-pentru-restituirea-taxei-pe-poluare.html|Considerații teoretice și practice în legătură cu admisibilitatea acțiunilor pentru restituirea taxei pe poluare]], la 8.04.2010, www.juridice.ro
@@ Linia 270: / Linia 461: @@
 ------
 ===== Diverse =====