taxa_auto
Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Ambele părți revizuirea anterioarăVersiuni anterioareUrmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
taxa_auto [12.09.2014 13:07] – [1 iulie 2008 – 12 ianuarie 2012 – OUG nr. 50/2008 în toate variantele , taxă pe poluare (Tatu şi respectiv cauza Nisipeanu] beatrice | taxa_auto [18.10.2019 09:33] (curent) – editare externă 127.0.0.1 | ||
---|---|---|---|
Linia 1: | Linia 1: | ||
====== Taxa auto ====== | ====== Taxa auto ====== | ||
- | //Pagină elaborată de jud. Liviu Ungur, CA Cluj-Napoca)// | + | //Pagină elaborată de jud. Liviu Ungur, CA Cluj-Napoca// |
- | ===== Noutăți ===== | ||
- | |||
- | -------- | ||
===== Periodizare a problematicii taxei auto ===== | ===== Periodizare a problematicii taxei auto ===== | ||
- | ==== 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008, art. 2141 – 2143 din Codul fiscal – taxa specială de primă înmatriculare ==== | + | ==== 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008, art. 2141 – 2143 din Codul fiscal – taxa specială de primă înmatriculare |
În practica CA Cluj, taxa se restituie integral inclusiv cu dobânda în materie civilă de la data încasării până la restituirea efectivă a debitului principal; | În practica CA Cluj, taxa se restituie integral inclusiv cu dobânda în materie civilă de la data încasării până la restituirea efectivă a debitului principal; | ||
Linia 34: | Linia 31: | ||
------ | ------ | ||
- | ==== 1 iulie 2008 – 12 ianuarie 2012 – OUG nr. 50/2008 în toate variantele , taxă pe poluare (auzele | + | ==== 1 iulie 2008 – 12 ianuarie 2012 – OUG nr. 50/2008 în toate variantele, taxă pe poluare |
In practica CA Cluj, taxa se restituie integral împreună cu dobânda legală (cauza Irimie, C-565/11): | In practica CA Cluj, taxa se restituie integral împreună cu dobânda legală (cauza Irimie, C-565/11): | ||
Linia 83: | Linia 80: | ||
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunţate de Curtea de Justiţie în procedura de obţinere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecăţii. Or, statuând astfel Curtea şi-a îndeplinit misiunea încredinţată de art. 148 alin. 2 şi 4 din Constituţia României şi din Tratatul de aderare a României la UE precum şi de jurisprudenţa pertinentă a Curţii de Justiţie (cauza Simmenthal). | Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunţate de Curtea de Justiţie în procedura de obţinere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecăţii. Or, statuând astfel Curtea şi-a îndeplinit misiunea încredinţată de art. 148 alin. 2 şi 4 din Constituţia României şi din Tratatul de aderare a României la UE precum şi de jurisprudenţa pertinentă a Curţii de Justiţie (cauza Simmenthal). | ||
+ | |||
+ | ------- | ||
+ | |||
+ | ==== 13 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012 - Legea nr. 9/2012 taxa pe emisiile poluante discriminatorie (incidenta OUG nr. 1/2012) (Câmpean şi Ciocoiu, C-97/13 şi C-214/13) ==== | ||
+ | |||
+ | În pratica CA Cluj, taxa se restituie integral împreună cu dobânda legală. | ||
+ | |||
+ | Taxa pe poluare, mai corect spus pe emisiile poluante s-a plătit sub imperiul Legii nr. 9/2012. | ||
+ | |||
+ | **Motivare** | ||
+ | |||
+ | Aşa cum rezultă din dispoziţiile legale pertinente taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se datorează | ||
+ | |||
+ | Pentru a analiza compatibilitatea Legii 9/2012 cu prevederile dreptului Uniunii este necesar in prealabil o analiza a aceleaşi compatibilităţi in ce priveşte taxa de poluare reglementata de OUG 50/2008. | ||
+ | |||
+ | Compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speţă art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunţate la data de 7 aprilie 2011, respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-402/09 vizând forma iniţială a OUG 50/2008 respectiv C-263/10 vizând forma OUG 50/2008 după 15.12.2008 | ||
+ | |||
+ | Prin această hotărâre Curtea de Justiţie a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, | ||
+ | |||
+ | Curtea de Justiţie a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralităţii taxei în privinţa vehiculelor de ocazie importate şi a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul naţional anterior instituirii taxei menţionate ajungând la concluzia că deşi obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecţiei mediului, reglementarea menţionată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate şi caracterizate printr o vechime şi o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ţine seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piaţă, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piaţa naţională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiţii, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării şi punerii în circulaţie în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. | ||
+ | |||
+ | Pe cale de consecinţă, | ||
+ | |||
+ | Urmează a verifica daca concluziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene in ceea ce priveşte taxa de poluare in oricare din formele sale se pot verifica si in ceea ce priveşte Legea 9/2012 in forma in care se prezenta la data plăţii taxei pe emisiile poluante de la data înmatriculării. | ||
+ | |||
+ | Astfel in forma sa iniţiala Legea 9/2012 prevedea obligaţia de plată a taxei atat cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare cit şi cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, | ||
+ | |||
+ | In temeiul OUG 1/2012 prevederile ce vizau plata taxei la prima înstrainare a unui autovehicul deja înmatriculat dupa intrarea in vigoare a Legii 9/2012 au fost suspendate pana la 1.01.2013. Ca atare la data de 02.02.2012 taxa pentru emisii poluante se achita pentru o masina de ocazie cumparata | ||
+ | |||
+ | In aceste conditii se poate concluziona pornind de la premisa ca hotărârile CJUE au clarificat aspectele necesar a fi analizate în speta ca regimul taxei pentru emisii poluante, așa cum este reglementat până la 1.01.2013, este stabilit astfel | ||
+ | |||
+ | ----- | ||
+ | |||
+ | ==== 1 ianuarie 2013 - 14 martie 2013, taxă pe emisiile poluante nediscriminatorie, | ||
+ | |||
+ | În practica CA Cluj, taxa nu se restituie. | ||
+ | |||
+ | **Motivare** | ||
+ | |||
+ | … Principial cu privire la starea | ||
+ | |||
+ | Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public. | ||
+ | |||
+ | Prezenta cauză pune în discuţie legalitatea refuzului autorităţii publice pârâte de respectare a unui drept prevăzut de lege pentru reclamant, respectiv | ||
+ | |||
+ | În acest context, Curtea poate deduce pe cale implicită existenţa unui atare refuz de vreme ce reclamantul nu a făcut dovada că s-a adresat în prealabil autorităţii dar nici autoritatea în recurs nu a invocat ca motiv de nelegalitate maniera în care instanţa de fond a tratat excepţia invocată, astfel că instanţa de recurs este dispensată să mai facă o cercetare a legalităţii hotărârii sub acest aspect. | ||
+ | |||
+ | Trecând la examinarea fondului cauzei, un prim aspect este cel de determinare a cadrului legislativ pertinent, de la data pretinsului refuz al autorităţii de rezolvare favorabilă a cererii reclamantului de restituire a sumei de bani achitate cu titlu de taxă pe emisiile poluante care în speţă se confundă practic cu data încasării acesteia, respectiv 3 ianuarie 2013. | ||
+ | |||
+ | La această dată Curtea, în contradictoriu cu statuările instanţei de fond, reţine că efectele suspensive ale O.U.G. nr. 1/2012, în privinţa art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012, au încetat, cu consecinţa intrării efective în vigoare începând cu data de 01.01.2013. | ||
+ | |||
+ | Până la acea dată, discriminarea şi implicit protejarea producţiei interne, criticate în cauzele CJUE Tatu şi Nisipeanu, a persistat. | ||
+ | |||
+ | După 1 ianuarie 2013, faţă de conţinutul art. 4 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 9/2012, care stabileşte obligaţia de plată a taxei nediferenţiat, | ||
+ | |||
+ | Nu mai este prezentă, astfel, teza avută în vedere de către CJUE în cele două speţe citate, respectiv „taxa aplicată unui vehicul de ocazie importat depăşeşte valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul naţional” – art. 110 TFUE. | ||
+ | |||
+ | De asemenea, din perspectiva stadiului legislaţiei la data refuzului, respectiv art. 4 din Legea nr. 9/2012, fără a mai opera suspendarea impusă prin art. 1 al O.U.G. nr. 1/2012, nu mai pot fi reţinute restul considerentelor expuse în cauza Tatu, pct. 53, 58 şi 61 şi anume: | ||
+ | |||
+ | „53.Astfel, | ||
+ | |||
+ | 58. Cu toate acestea, din dosarul prezentat Curții rezultă fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. ... | ||
+ | |||
+ | 61.Având în vedere toate cele de mai sus, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, | ||
+ | |||
+ | Mai mult, recent CJUE a decis prin Ordonanţa din 3 februarie 2014 pronunţată în cauzele conexate C-97/13 şi C-214/13 Câmpean şi Ciocoiu că: „Articolul 110 din TFUE trebuie interpretat că se opune unui regim de impozitare | ||
+ | |||
+ | Cu toate acestea la analiza CJUE si la soluţia adoptată de aceasta a contribuit în mod esenţial un eveniment legislativ şi anume faptul că în cea mai mare parte a anului 2012, ca efect al aplicării OUG nr. 1/2012, a fost suspendat art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012, în temeiul căruia autoturismelor deja existente în parcul auto naţional | ||
+ | |||
+ | Cu totul alta este situaţia în ceea ce priveşte stabilirea obligaţiei de plată a taxei pe emisiile poluante după încetarea efectelor evenimentului legislativ pe care l-a reţinut CJUE ca decisiv pentru pronunţarea Ordonanţei din 3 februarie 2013. | ||
+ | |||
+ | Şi este aşa, deoarece CJUE la parg. 30 din cuprinsul considerentelor Ordonanţei din 3 februarie 2013 a statuat că „ … Legea nr. 9/2012 prezintă o diferenţă esenţială în raport de OUG nr. 50/2008, în măsura în care această lege prevedea, la articolul 4 alin. (2) , că taxa pe poluare era datorată începând cu acel moment şi cu ocazia primei vânzări pe piaţa naţională a unor autovehicule de ocazie deja înmatriculate în România şi cărora nu li se aplicase încă această taxă.” | ||
+ | |||
+ | În acest context, Curtea reţine că instanţa de contencios al dreptului uniunii europene de la Luxembourg nu a constatat neconformitatea Legii nr. 9/2012 în întregul ei subliniind explicit calitatea noii legi de a fi radical diferită de concepţia vechii legi. | ||
+ | |||
+ | Ceea ce a analizat pe larg CJUE şi se regăseşte practic în dispozitivul ordonanţei din 3 februarie 2014 a fost contextul legislativ generat de suspendarea | ||
+ | |||
+ | Aşa fiind, se poate conchide că, începând cu data de 1 ianuarie 2013 până la încetarea efectelor sale, Legea nr. 9/2013 este compatibilă cu dreptul european în materia taxelor stabilite de legiuitorul român. | ||
+ | |||
+ | Cu privire la compatibilitatea Legii nr. 9/2012, Curtea reţine în acord şi cu unele soluţii de practică judiciară internă că Legea nr. 9/2012 instituie o taxă ce ţine cont de deprecierea autovehiculelor, | ||
+ | |||
+ | În acest sens, se are în vedere că potrivit art. 110 alin. (1) TFUE, statele membre păstrează nealterată suveranitatea fiscală în privinţa competenţei instituirii unor sisteme de taxare internă a mărfurilor, | ||
+ | |||
+ | În ceea ce priveşte interpretarea art. 110 alin. (1) TFUE, pentru a stabili dacă acesta se opune unei norme naţionale care prevede plata unei taxe la prima înmatriculare, | ||
+ | |||
+ | Potrivit jurisprudenţei Curţii, „[…] consecinţa primului alineat al art. 90 CE este că trebuie să se ţină cont de deprecierea autovehiculelor de ocazie atunci când le este aplicată taxa, întrucât această taxă este caracterizată de faptul că este percepută doar o singură dată atunci când autovehiculul este înmatriculat pentru prima dată în statul membru respectiv, fiind astfel încorporată în acea valoare”. | ||
+ | |||
+ | În consecinţă, | ||
+ | |||
+ | În mod constant, Curtea a stabilit că statele membre îşi păstrează libertatea de a supune bunuri (precum autovehiculele) unui sistem de taxă de circulaţie al cărei cuantum creşte progresiv, în funcţie de un criteriu obiectiv, precum puterea fiscală, care poate fi determinat potrivit mai multor modalităţi. | ||
+ | |||
+ | Astfel, pentru a ajunge la concluzia potrivit căreia taxa reglementată de Legea nr. 9/2012, în perioada în care a operat suspendarea, | ||
+ | |||
+ | a. legea are la baza criterii obiective şi transparente de aşezare a taxei,/ | ||
+ | b. actul normativ stabileşte un cuantum al acesteia ce ţine cont întocmai de valoarea reală din piaţă a unui autovehicul de ocazie şi/ | ||
+ | c. acest cuantum poate fi atât contestat în procedură administrativă, | ||
+ | |||
+ | În ceea ce priveşte primul aspect, art. 6 din Legea nr. 9/2012 consacră o formulă pentru calculul taxei pentru emisii poluante, bazată pe următoarele trei elemente: capacitatea cilindrică; | ||
+ | |||
+ | De asemenea, autovehiculele sunt supuse unei taxe pentru emisii poluante al cărei cuantum este stabilit în funcţie de performanţele de mediu - determinate de o manieră transparentă şi obiectivă (norma de poluare EURO, emisiile de CO2 ). | ||
+ | |||
+ | În ceea ce priveşte cel de al doilea aspect, cuantumul taxei ţine seama şi de deprecierea reală suferită de respectivul autovehicul, | ||
+ | |||
+ | Sub aspectul reducerii cuantumului taxei corespunzător deprecierii reale suferite de autovehicule, | ||
+ | |||
+ | De asemenea, conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 9/2012, un autovehicul nou reprezintă orice autovehicul care nu a mai fost niciodată înmatriculat. Astfel, este exclusă orice discriminare care ar putea fi generată de raportarea la momentul fabricaţiei ca moment de început al deprecierii. | ||
+ | |||
+ | În ceea ce priveşte cel de al treilea aspect menţionat anterior, potrivit art. 9 din Legea nr. 9/2012 o persoană nemulţumită de deprecierea recunoscută autovehiculului potrivit grilei stabilite prin respectiva lege poate formula o contestaţie, | ||
+ | |||
+ | În ceea ce priveşte criteriile pe baza cărora se determină deprecierea reală în acest context, art. 6 alin (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 9/2012 a consacrat expres patru dintre acestea, respectiv vechimea, rulajul mediu anual, starea tehnică şi nivelul de dotare al autovehiculului. | ||
+ | |||
+ | Totodată, art. 9 alin. (4) din Legea nr. 9/2012 prevede expres faptul că tariful expertizei tehnice nu poate depăşi costul operaţiunilor necesare aferente acesteia. Se oferă astfel o garanţie că expertiza nu constituie o restricţie deghizată în calea liberei circulaţii a mărfurilor. | ||
+ | |||
+ | Conform art. 9 alin. (7) din Legea nr. 9/2012, pe baza rezultatelor expertizei tehnice, autorităţile fiscale procedează la recalcularea valorii taxei. | ||
+ | |||
+ | De asemenea, potrivit art. 11 din Legea nr. 9/2012, contribuabilul nemulţumit de răspunsul primit la contestaţie, | ||
+ | |||
+ | Aşadar, luând în considerare cerinţa stabilită de jurisprudenţă ca, în cazul utilizării unei scări fixe de depreciere, să poată fi oferită posibilitatea de contestare, Legea nr. 9/2012 consacră posibilitatea contestării taxei aplicate, întreagă procedură instituită oferind garanţii, astfel încât respectiva posibilitate să fie una efectivă. | ||
+ | |||
+ | ------ | ||
+ | |||
+ | ==== 15 martie | ||
+ | |||
+ | Aspectul este nesoluţionat până în prezent la nivelul practicii judiciare (unele abordări tangenţiale la nivel european se regăsesc în cauza Nicula, C-331/13, în care CJUE nu s-a pronunțat însă asupra compatibilității OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu cu normele juridice pertinente ale dreptului UE) | ||
+ | |||
+ | //Extrase din motivări//: | ||
+ | |||
+ | === Problema restituirii dobânzii legale ==== | ||
+ | |||
+ | (…) Cu privire la acest aspect, Curtea a menţionat încă în decizia nr. 1455 din 28 mai 2010 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dos. nr. 3720/ | ||
+ | |||
+ | Este real că nefiind investită nu s-a putut pronunţa în fond pe cererea de acordare a dobânzilor care are drept temei dreptul comun, recte OG nr. 9/2000, incident în speţă conform principiului de drept consacrat de adagiul tempus regit actum. | ||
+ | |||
+ | Cu toate acestea, Curtea în nenumărate rânduri a statuat asupra principiilor de reparaţie în ipoteza incidentă în speţă. | ||
+ | |||
+ | Astfel, după ce s-a statuat că reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziţii legale contrare normelor comunitare, Curtea s-a preocupat să deceleze dacă suma de restituit este purtătoare de dobânzi sau oricum care sunt principiile de reparaţie în materie. În acest scop s-a făcut apel la jurisprudenţa CJUE. | ||
+ | |||
+ | În astfel de situaţii Curtea de Justiţie a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat (art. 110 din TFUE), cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală şi îmbogăţirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite şi daune pentru pierderile suferite (A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises | ||
+ | |||
+ | Prin urmare dreptul la despăgubire completă în ipoteza restituirii taxelor încasate cu încălcarea normelor dreptului UE este recunoscut pe cale jurisprudenţială de CJUE iar acesta se va aplica şi concretiza potrivit dreptului intern, naţional. | ||
+ | |||
+ | La aceste consideraţii se mai reţin următoarele: | ||
+ | |||
+ | Prin Hotararea Francovich, Curtea a statuat ca statele membre sunt obligate sa repare prejudiciile cauzate particularilor prin incalcari ale dreptului Uniunii, in speta de fata, prin incalcarea art.110 TFUE. Mai apoi, prin Hotararea Brasserie du Pecheur, Curtea a hotarat ca repararea prejudiciilor trebuie sa fie adaptata prejudiciului suferit si sa asigure o protectie efectiva a dreptului încalcat. | ||
+ | |||
+ | Tot astfel, prin Hotararea Metallgesellschaft, | ||
+ | |||
+ | În plus, prin aceeasi hotarare, Curtea a stabilit ca particularul are dreptul şi la restituirea sumelor platite statului sau retinute de stat in legatura cu acel impozit. Dintre aceste sume, Curtea a precizat ca particularul are dreptul la repararea de catre stat a prejudiciului cauzat prin indisponibilizarea sumelor de bani (a impozitului), | ||
+ | |||
+ | Prin Hotararea Littlewoods Retail, Curtea a retinut ca principiul de mai sus implica obligatia statelor de a plati dobânzi pentru indisponibilizarea sumei. | ||
+ | |||
+ | Suplimentar Curtea de apel are în vedere că prin decizia pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-565/11 Mariana Irimie împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu, Administrației Fondului pentru Mediu, instanţa de jurisdicţie unională a decis că: „Dreptul Uniunii se opune reglementării interne conţinute în articolul 124 din Codul de procedură fiscală (OUG nr. 92/2003) care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.” | ||
+ | |||
+ | Aşa fiind, acordarea dobânzii fiscale începând cu data încasării taxei nu este posibilă având în vedere normele fiscale de procedură interne, astfel încât potrivit principiului autonomiei procedurale şi cel al justei reparaţii, Curtea a aplicat principiul general de reparaţie a prejudiciului din dreptul comun. | ||
+ | |||
+ | Curtea de Justiţie a retinut ca fiecare stat membru este liber sa stabilieasca conditiile de restituire a dobanzilor, în special rata si modul de calcul, dar sa respecte doua principii: principiul echivalentei respectiv sa nu se impuna conditii mai grele decat cele impuse pentru solicitari similare intemeiate insa pe încalcari ale dreptului intern şi principiul efectivitatii adică sa nu faca imposibila exercitarea dreptului Uniunii sau excesiv de dificila. Acest ultim principiu implica de asemenea, ca normele interne reparatorii, | ||
+ | |||
+ | De vreme ce Curtea de apel a tranşat irevocabil faptul că între părţi nu se poate admite o cerere de acordare a dobânzilor în materie fiscală problema acordării dobânzilor legale devine incidentă sub aspectul principiilor şi argumentelor mai sus expuse. | ||
+ | |||
+ | Conform art. din OG nr. 9/ | ||
+ | |||
+ | Curtea mai reţine cu titlu de principiu că dobânda legală trebuie să fie calculată de la momentul încasării sumei de restituit. Şi este aşa, deoarece indisponibilizarea sumei este continua, si incepe din ziua perceperii/ | ||
+ | |||
+ | Altfel spus, dacă suma respectivă a fost încasată şi folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci şi dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat şi data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparaţie a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situaţie în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acţiunea ilicită şi culpabilă a organului fiscal al statului. | ||
+ | |||
+ | Aşa fiind, Curtea constată că instanţa de fond a soluţionat cauza cu aplicarea greşită a normelor legale şi a principiilor de reparaţie a prejudiciului încercat de contribuabil. | ||
+ | |||
+ | A admite în sens contrar, s-ar eluda însăşi principiile statornicite în practica Curţii de Justiţie care au fost mai sus redate, respectiv obligaţia impusă statelor membre de a asigura rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor tratatelor, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală şi îmbogăţirea fără justă cauză. Totodată, Curtea de Justiţie a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite inclusiv daune pentru pierderile suferite. | ||
+ | |||
+ | === Temei legal pentru acordarea cheltuielilor de judecată === | ||
+ | |||
+ | (…) Cheltuielile de judecată au fost corect acordate de instanţa de fond, întrucât pârâta, prin admiterea în parte a acţiunii, a căzut în pretenţii şi astfel a fost găsită în culpă procesuală. | ||
+ | |||
+ | Deşi se poate admite că potrivit legii interne una dintre cauzele exoneratoare de răspundere civilă este aplicarea întocmai a legii, Curtea nu poate reţine că dreptul Uniunii Europene nu este opozabil prin prisma dispoziţiilor art. 148 alin. 3 din Constituţie şi autorităţii executive aşa cum s-a arătat mai sus. | ||
+ | |||
+ | Prin urmare, nu se poate reţine cu temei că respectarea de către autoritatea fiscală a dispoziţiilor dreptului intern constituie o cauză de înlăturare a caracterului ilicit al faptei de vreme ce aşa cum s-a arătat dreptul Uniunii Europene care are caracter obligatoriu face parte din dreptul intern şi are aplicabilitate directă şi prioritară faţă de dispoziţii similare din dreptul intern. | ||
+ | |||
+ | Aşa fiind, cu această motivare, Curtea reţine că în mod corect instanţa de fond a reţinut culpa procesuală a pârâtei şi a făcut corect tratamentul răspunderii civile delictuale a acesteia cu referire la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. | ||
+ | |||
+ | === Taxa de înmatriculare plătită pentru înmatricularea unui auto nou nu se restituie === | ||
+ | |||
+ | În cauza de faţă tribunalul a reţinut aplicabilitatea prioritară şi directă a dispoziţiilor art. 90 din Tratat. | ||
+ | Este unanim admis, atât în literatura de specialitate cât şi în practica judiciară internă şi cea a C.J.C.E., că art. 90 din Tratat produce efecte directe şi ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicţiile | ||
+ | |||
+ | Judecătorul naţional, ca prim judecător comunitar, are competenţa, | ||
+ | |||
+ | Art. 90 din Tratatul C.E. reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulaţii a bunurilor şi serviciilor în cadrul ţărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abţină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, | ||
+ | |||
+ | Norma indicată s-a referit la interzicerea măsurilor protecţioniste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naţionale, prin care s-ar putea crea o situaţie de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare. | ||
+ | |||
+ | Cu alte cuvinte, instituirea criteriului " primei înmatriculări în România " conferă taxei speciale un caracter anticomunitar, | ||
+ | |||
+ | Aplicând cauzei aceste linii directoare, rezultă că, pentru a dovedi temeinicia acţiunii sale, întemeiate în drept pe prev. art. 90 din Tratatul CE, reclamanta ar fi trebuit să depună la dosarul cauzei dovada provenienţei comunitare a autoturismelor în litigiu, respectiv a faptului că suma în litigiu a fost achitată la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismelor second-hand importate dintr-un alt stat membru al Uniunii. | ||
+ | Or, analizând actele depuse în probaţiune, | ||
+ | |||
+ | Pentru a statua astfel, s-a luat în considerare faptul că, deşi prima instanţă a reţinut că la data achiziţionării autoturismului acesta era înmatriculat intr-un stat membru al Uniunii Europene, nicio dovadă nu a fost administrată în acest sens. | ||
+ | |||
+ | Niciun înscris depus in probaţiune nu dovedeşte faptul ca autoturismul a fost înmatriculat anterior achiziţionării într-un stat membru al UE sau SEE, altfel spus că este vorba despre un autoturism „second-hand”. Dimpotrivă, | ||
+ | |||
+ | Pentru toate aceste considerente, | ||
+ | |||
+ | === Lipsa dovezilor necesare probării acţiunii de restituire === | ||
+ | |||
+ | (…) Recurenta parata a invocat ca motiv de recurs imprejurarea ca reclamanta nu a dovedit ca autovehiculul provine din spatiul UE. | ||
+ | |||
+ | In cererea de chemare in judecata reclamanta | ||
+ | |||
+ | Pentru a sustine si dovedi incidenta in speta a dreptului Uniunii Europene in motivarea actiunii arata ca a cumparat autovehiculul dintr-o tara membra UE. | ||
+ | |||
+ | La fond reclamanta nu a depus niciun act care sa dovedeasca provenienta autovehiculului pentru care s-a achitat taxa de poluare din spatiul UE. In recurs pentru termenul de judecata din data de 28.03.2013 reclamanta intimata a fost citata expres cu aceasta mentiune dar nu a depus nici un act in acest sens. Ca atare Curtea retine ca în speta nu s-a dovedit ca autovehiculul pentru care s-a achitat taxa de poluare din speta provine din spatiul UE. | ||
+ | |||
+ | În aceste conditii autovehiculul cumparat de catre reclamanta nu provine din spatiul Uniunii Europene si ca atare nu intra sub incidenta art. 110 TFUE. Neintrind in campul de aplicare a acestui text de lege in speta nu se poate retine în mod evident încălcarea dreptului Uniunii Europene prin perceperea si achitarea de catre reclamanta a taxei de poluare. | ||
+ | |||
+ | === Lipsa dovezii că auto a fost anterior achiziţiei înmatriculat într-un stat membru UE sau AELS === | ||
+ | |||
+ | (…) În cererea de chemare în judecata reclamanta recurenta invoca nelegalitatea taxei de poluare datorata incalcarii dreptului Uniunii Europene de catre legislatia romana ce reglementeaza taxa de poluare asa cum s-a statuat priin hotararea CJUE din cauza Tatu. | ||
+ | |||
+ | Pentru a sustine si dovedi incidenta în speta a dreptului Uniunii Europene în motivarea actiunii reclamanta arata ca a cumparat autovehiculul din Germania. | ||
+ | |||
+ | Verificând actele depuse de catre reclamanta in dovedirea actiunii, acte aflate la dosarul de fond rezulta ca reclamanta a cumparat autovehiculul din speta de la o societate cu sediul în Germania dar nu rezulta din aceste acte ca acelasi autovehicul anterior cumpararii si inmatricularii in Romania era inmatriculat intr-o tara UE. In recurs reclamanta intimata a fost citata cu mentiunea de a depune actele ce atesta provenienta din spatiul UE a autovehiculului din speta fara ca reclamanta sa se conformeze acestei solicitari. | ||
+ | |||
+ | Prin hotatarea CJUE pronuntata in cauza Tatu s-a statuat ca articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, | ||
+ | Din considerentele acestei hotarari rezulta ca prin vehicul de ocazie de pe piata nationala se intelege un autovehicul deja inmatriculat in Romania .Ca atare produsele similare ce provin din celelalte tari membre trebuie sa fie in aceeasi situatie respectiv sa fie inmatriculate intr-un stat membru UE. Aceste aspect poate fi dovedit exclusiv cu certificatul de inmatriculare sau cartea de indentitate a autovehiculului si nu cu actele mai sus mentionaterespectiv factura de cumparare, care reprezinta o scrisoare a vehiculului si nu certificatul de inmatriculare sau alt act intocmit in acest sens. | ||
+ | |||
+ | In aceste conditii in speta nu s-a dovedit ca autovehiculul cumparat de catre reclamanta | ||
+ | |||
+ | === Opinie privind temeinicia reducerii onorarului avocaţial pentru cauzele în recurs === | ||
+ | |||
+ | Motivul de recurs vizând cheltuielile de judecata | ||
+ | |||
+ | Dreptul la restituirea taxei de poluare este fundamentat pe incompatabilitatea dreptului national cu dreptul Uniunii Europene, incompatibilitatea rezultatat din hotararile pronuntate de catre CJUE in cauzele Tatu si Nisipeanu. In aceste conditii si parata ca autoritatea publica si ca parte a statului de drept trebuia ca in speta sa dea eficienta principiului suprematiei dreptului Uniunii Europene si sa restituie taxa de poluare reclamantului. | ||
+ | |||
+ | În ce priveste cuantumul onorariului acordat Curtea apreciaza ca acest cuantum nu corespunde valorii pricinii si muncii depuse de avocat constând in formularea cererii prealabile ,redactarea si sustinerea actiunii. In acesta materie munca desfasurata de avocat este mult simplificata de existenta hotararilor CJUE in cauzele Tatu și Nisipeanu astfel ca munca avocatului nu este si una de concepere a unui model juridic cu un obiect si o motivarea proprie, particulara spetei in vederea | ||
+ | |||
+ | === Acte doveditoare în litigiu === | ||
+ | * chitanţa (ordinul) de plată a taxei eliberată de Trezorerie; | ||
+ | * decizia de calcul a taxei emisă de organul fiscal competent; | ||
+ | * dovada înmatriculării anterioare a auto într-un stat UE sau AELS/SEE (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb/ | ||
+ | * actul de achiziţie intracomunitară a bunului (contract, factură etc. tradus în limba română certificat de parte sau de traducător autorizat); | ||
+ | * copia cererii de restituire cu dovada înregistrării la organul fiscal competent şi eventual răspunsul la aceasta; | ||
+ | |||
+ | === Taxa de timbru === | ||
+ | |||
+ | I. //în litigiile pornite până la data de 28 iunie 2013 inclusiv//: | ||
+ | |||
+ | Pentru fond: 39 lei taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar de 3 lei cf. art. 3 lit. m liniuţa a doua din L. 146/1997 rap. la art. 3 alin. 1 din OG nr. 32/1995 (art. 55 din OUG nr. 80/2013); | ||
+ | Pentru recurs (dacă este introdus de reclamant): 19,5 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru mobil judiciar cf. art. 3 lit. m liniuţa a doua rap. la art. 11 alin. 1 liniuţa a doua din L. 146/1997 rap. la art. 3 alin. 1 din OG nr. 32/1995 (art. 55 din OUG nr. 80/2013): | ||
+ | |||
+ | II. //în litigiile pornite după data de 29 iunie 2013 inclusiv//: | ||
+ | |||
+ | Pentru fond: 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei cf. 16 lit. b) din OUG nr. 80/2013; | ||
+ | |||
+ | Pentru recurs (dacă este introdus de reclamant): dacă recursul este motivat pe incidenţa art. 488 pct. 8 C.pr.civ. 50% din taxa datorată la suma contestată, | ||
+ | |||
+ | === Hotărârea Nicula, C-331/13, EU: | ||
+ | |||
+ | Tribunalul Sibiu a trimis, în materia procedurii trimiterilor preliminare în fața Curții de Justitie a Uniunii Europene, o nouă întrebare legată de data aceasta de un aspect mai restrans al aplicării legislației in materia taxelor de prima inmatriculare pentru autovehicule. | ||
+ | |||
+ | Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolelor 6 TUE și 110 TFUE, a articolelor 17, 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și a principiilor securității juridice și interdicției reformatio in peius și a facut obiectul [[http:// | ||
+ | |||
+ | Mai precis cauza pus problema compatibilității textului art. 12 din OUG nr. 9/2013 privind privind timbrul de mediu pentru autovehicule. | ||
+ | |||
+ | Textul legal menționat anterior conține două alineate având următorul cuprins:\\ | ||
+ | „(1) În cazul în care taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, | ||
+ | (2) Cuantumul sumei rezultate ca diferenţă dintre suma achitată de contribuabil cu taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, | ||
+ | |||
+ | Trebuie notat că soluția legislativă preconizată de textul legal precitat nu este o noutate în legislația internă, aceasta fiind pentru prima data legiferată prin OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe autovehicule.\\ | ||
+ | In acest context potrivit art. 11 din OUG nr. 50/2008: „ Taxa rezultată ca diferenţă între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule, | ||
+ | |||
+ | Tot asemănător, | ||
+ | „(1) În cazul în care taxa pe poluare pentru autovehicule achitată de către contribuabili începând cu 1 iulie 2008 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, | ||
+ | (2) Sumele prevăzute la alin. (1) se restituie la cererea contribuabilului, | ||
+ | (3) Taxa rezultată ca diferenţă dintre suma achitată de contribuabil cu titlu de taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule şi cuantumul rezultat din aplicarea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se restituie în termenul de prescripţie prevăzut de legea fiscală, pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.” | ||
+ | |||
+ | Am redat mai sus întreg sistemul normativ intern ce conține soluții asemănătoare pentru a arăta ca soluția reglementată la art. 12 din OUG nr. 9/2013, pusă în discuție în fața CJUE, nu este nouă și surprinzătoare. | ||
+ | Mai mult, incidența sa, mai precis excluderea de la aplicare încă de la originea problemei s-a tranșat in dreptul intern, in jurisprudența internă, fără nicio rezervă.((O anumită nuanțare s-ar impune totuși față de deciziile constante ale Curții Constituționale care a decis cu titlu unitar că art. 11 din OUG nr. 50/2008 este constituțional. A se vedea decizia nr. 499 din 7 aprilie 2009 publicată in Monitorul Oficial nr. 341 din 21 mai 2009 și următoarele decizii: 1596/2009 si 1152/2010. Trebuie notat totuși că jurisdicția de contencios constituțional nu se poate pronunța asupra interpretării unui text legal la un anumit caz dat, această prerogativă aparținând jurisdicțiilor judiciare.)) | ||
+ | |||
+ | Astfel, cu titlu de exemplu, încă din anul 2008 Curtea de Apel Cluj a decis într-o speță urmatoarele (practica judiciara a acestei instante fiind constantă și unitară in spețe similare): | ||
+ | |||
+ | < | ||
+ | Din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziţii legale contrare normelor comunitare.\\ | ||
+ | În astfel de situaţii Curtea de Justiţie a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală şi îmbogăţirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite şi daune pentru pierderile suferite (A se vedea: CJUE, cauza 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum şi cauzele conexate C- 290/05 şi C-333/05 Ákos Nádasdi şi Ilona Németh parag. 61-70).\\ | ||
+ | Din această perspectivă, | ||
+ | Curtea mai reţine, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul şi altă destinaţie.\\ | ||
+ | Aşa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă, pe de o parte admiterea recursului şi respingerea acţiunii reclamantei menţinând ca legală taxa specială încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenţei şi efectelor produse de OUG nr. 50/2008 dar pe de altă parte nici nu se poate admite recursul cu consecinţa îndrumării reclamantei să urmeze procedura anevoioasă şi plină de riscuri în scopul restituirii unei părţi din taxă prin aplicarea noului act normativ.\\ | ||
+ | A admite această teză ar însemna ca soluţia dată acţiunii reclamantei să nu fie integrală şi eficace, de vreme ce pârâta neagă în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.\\ | ||
+ | Nu în ultimul rând, Curtea reţine că restituirea doar a diferenţei între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 şi taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ şi pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data naşterii şi consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivităţii legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituţie.\\ | ||
+ | Împrejurarea că la nivelul Uniunii Europene s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispoziţiilor OUG nr. 50/2008 nu este contrară Tratatului nu are nicio influenţă asupra dreptului reclamantului de a cere şi obţine restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare percepută în baza unor norme juridice anterioare acestei ordonanţe de urgenţă şi care au fost declarate ca neconforme cu prevederile Tratatului.\\ | ||
+ | Din această perspectivă, | ||
+ | |||
+ | Având în vedere cele de mai sus, hotărârea preliminară în Nicula confirmă jurisprudența unitară pe plan intern. Oricum, odată sesizată, CJUE a statuat fără putință de tăgadă că un astfel de sistem ca cel instituit de dispozițiile art. 12 din OUG nr. 9/2013 este contrar legislației UE, confirmând astfel practica judiciară internă, pe de o parte, și sancționând suplimentar față de sancțiunea aplicată de instanțele judecătorești interne, soluția legală total neinspirată a legiuitorului român. | ||
+ | |||
+ | Astfel, in cauza Nicula, CJUE a decis lapidar și cu deosebită forță că: < | ||
+ | |||
+ | Consecințe: | ||
+ | |||
+ | - Hotărârea CJUE in cauza Nicula nu a tranșat compatibilitatea OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu cu normele juridice pertinente ale dreptului UE; | ||
+ | - Hotărârea CJUE in cauza Nicula are o aplicabilitate extrem de limitată, respectiv doar in cazul litigiilor care pun problema incidenței art. 12 din OUG nr. 9/2013, extrem de puține la număr, și deci este de relevanță redusă in practica judiciară; | ||
+ | - Hotărârea CJUE in cauza Nicula are și este imperios necesar să aibă un impact major in legislație. Mai precis produce efecte importante față de Parlament, respectiv Guvern, in sensul ca poate sta la baza abrogării expres directe a art. 12 din OUG nr. 9/2013 și constituie un bun reper ca pe viitor sa fie evitată adoptarea de reglementări care să conțină soluții legale similare cu cea examinată de CJUE. | ||
---------------- | ---------------- | ||
Linia 88: | Linia 384: | ||
//(de la cea mai recentă, la cea mai veche)// | //(de la cea mai recentă, la cea mai veche)// | ||
+ | |||
+ | * **Hotărârea Nicula, C-331/13, EU: | ||
+ | |||
+ | [[http:// | ||
+ | |||
+ | [[http:// | ||
+ | |||
+ | * **Hotărârea Nisipeanu, C-263/10, EU: | ||
+ | |||
+ | [[http:// | ||
* **Hotărârea Tatu, C-402/09, EU: | * **Hotărârea Tatu, C-402/09, EU: | ||
Linia 137: | Linia 443: | ||
Textul hotărârii (data pronunțării: | Textul hotărârii (data pronunțării: | ||
--------- | --------- | ||
- | |||
===== Jurisprudența instanțelor române ===== | ===== Jurisprudența instanțelor române ===== | ||
Linia 149: | Linia 454: | ||
//(de la cele mai recente)// | //(de la cele mai recente)// | ||
- | * [[dezbatere inm tatu|Dezbatere cu privire la aplicarea hotărârii preliminare pronunțate de către CJUE în cauza Tatu, C-402/09, 10.05.2011, INM]] | + | * {{: |
+ | * [[dezbatere inm tatu|Dezbatere cu privire la aplicarea hotărârii preliminare pronunțate de către CJUE în cauza Tatu, C-402/09, 10.05.2011, INM]] | ||
* B. Andreșan-Grigoriu, | * B. Andreșan-Grigoriu, | ||
* I. Pacurețu Canache, [[http:// | * I. Pacurețu Canache, [[http:// | ||
Linia 155: | Linia 461: | ||
------ | ------ | ||
- | |||
===== Diverse ===== | ===== Diverse ===== | ||
taxa_auto.1410527262.txt.gz · Ultima modificare: 18.10.2019 09:33 (editare externă)